BNR către industria cardurilor: Nu vă mai plângeţi, că vor veni bănci din afară să ofere serviciile!

Reprezentanţii băncilor şi ai operatorilor de carduri din România apreciază că reducerea veniturilor băncilor emitente de carduri în urma tăierii comisioanelor interbancare la 0,2% pentru tranzacţiile cu cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit, care se va aplica de la finele acestui an, va afecta semnificativ în special băncile mici, care nu-şi vor mai permite să investească în tehnologii noi şi vor oferi clienţilor fie produse foarte simple şi ieftine, fie unele mai complexe, dar la costuri mai mari. Un alt risc ar fi ieşirea de pe piaţă a jucătorilor mici, ca urmare a pierderii unei părţi importante din venituri şi pentru că n-ar mai ţine pasul cu băncile mari.

"Aş vrea să fim puţin mai realişti si să nu vă uitaţi în oglindă ca fiind doar prestatori de servicii cu carduri. Sunteţi prestatori de servicii financiare! Activitatea băncii nu este activitate de carduri, ci de prestare de servicii financiare şi în bilanţurile băncilor nu am văzut să fie pierdere. În general sunt profituri, ceea ce înseamnă că, potrivit legislaţiei, există posibilitatea de a încrucişa activităţile la nivelul băncilor astfel încât banca să devină profitabilă", le-a replicat Ruxandra Avram, şef serviciu în cadrul Direcţiei Stabilitate Financiară din BNR, într-o conferinţă organizată cu ocazia a 20 de ani de la emiterea primului card în România.

Ea le-a amintit băncilor şi operatorilor de carduri că în anumite ţări UE, în special cele nordice, comisionul interbancar este zero, pentru că îşi permit, având volume foarte mari, circa 90% din tranzacţiile de retail fiind realizate cu cardul.

"Dacă începem să ne plângem şi discutăm despre ieşirea de pe piaţă a unor bănci mici, despre limitarea produselor şi a dezvoltării ulterioare, s-ar putea să ajungem într-o situaţie pe care nu o vom mai putea controla. (...) Este foarte posibil ca, dacă opoziţia dumneavoastră de a dezvolta, de a căuta în continuare sursele necesare pentru a dezvolta piaţa cardurilor va fi frânată, să nu cumva să ne trezim în doi-trei ani cu bănci din ţări care sunt dezvoltate din perspectiva instrumentelor de plată electronică, care vor veni fără probleme, printr-o simplă notificare, să-şi prezinte serviciile pe teritoriul României", a spus Avram.

Directorul BNR a spus că, dacă în următoarea perioadă vor fi instituţii de credit care vor ieşi din sistemul plăţii cu cardul, vor lăsa locuri libere pentru cei care vor veni din afară. Ca urmare, prima reacţie a clienţilor, mai ales a celor care suntem obişnuiţi să utilizeze cardul frecvent şi serviciile de internet banking, va fi să migreze spre produsele şi serviciile cele mai ieftine.

"Vreau să atrag atenţia că, până la a aştepta să se pună în aplicare regulamentul european, va trebui ca toţi prestatorii de servicii de plată să-şi facă calculul foarte bine şi studii, să aplice metodologii de costuri reale şi cu perspectivă de dezvoltare a instrumentului în viitor, pentru a evita o migrare masivă a prestatorilor de servicii de afară pe piaţa locală", li s-a adresat Avram.

Ea admis că nu va fi uşor în condiţiile în care băncile vor pierde anumite sume din reducerea comisioanelor, dar le-a recomandat să aibă alte iniţiative care ulterior să conducă la dezvoltare şi la crearea surselor, dintre care cea umană ar fi cea mai importantă.

"Cum conştientizăm populaţia să folosească un instrument facil, care nu-l împovărează de grija de a-i fi furaţi banii în tramvaiul 21 din buzunarul din spate? Aici va fi marea artă. Dacă nu creăm o populaţie care să aibă o apetenţă pentru aceste instrumente de plată, dacă nu creăm condiţiile necesare pentru utilizarea instrumentului respectiv, adică reţele extinse de sucursale ale instituţiilor de credit, de echipamente postate peste tot în ţară, inclusiv poate o impunere de către Guvern a utilizării de către toţi comercianţii, indiferent de nivel, a echipamentelor care să permită utilizarea instrumentelor de plată, probabil că nu veţi putea atinge într-adevăr cumulul de resurse financiare care să vă ajute ulterior să dezvoltaţi industria cardurilor mai departe", a punctat reprezentantul băncii centrale.

Avram a îndemnat băncile să nu se descurajeze, ci să încerce să depăşească aceste constrângeri impuse de legislaţie şi să dezvolte segmentul de populaţie căruia să-i crească apetenţa pentru utilizarea cardurilor, precum şi gradul de bancarizare, care se află la un nivel redus în comparaţie cu alte state UE.

Ea a menţionat totodată că reglementarea va presupune costuri suplimentare pentru bănci faţă de pierderea provenită din reducerea comisioanelor, prin întocmirea de studii, rapoarte de cost periodice şi la cererea Comisiei Europene, precum şi metodologii de alocare a costurilor.

Parlamentul European a aprobat în martie regulamentul privind reducerea comisioanelor interbancare la 0,2% pentru plaţile cu cardurile de debit şi 0,3%, cu excepţia cardurilor business şi a celor cu convenţii tripartite, urmând să fie publicat în luna mai şi să intre în vigoare în termen de şase luni, respectiv la finele acestui an, în noiembrie-decembrie.

Legea naţională privind această măsură, aprobată şi promulgată deja, are termen de implementare de 12 luni, însă regulamentul european se aplică cu prioritate, astfel că reducerea comisioanelor va intra în vigoare la sfârşitul acestui an, nu în mai 2016, cum prevede legea naţională.