Capitalul străin investit în România angrenează dezvoltarea capitalului autohton

Primele trei judeţe din punctul de vedere al ponderii capitalului privat românesc în totalul cifrei de afaceri a judeţului sunt Teleorman, Bacău şi Vaslui, cu peste 90%.

„Teleorman şi Vaslui sunt însă printre judeţele cu cele mai mici cifre de afaceri în rândul judeţelor din România, la fel ca şi Brăila, Tulcea, Vrancea, Mehedinţi şi Botoşani. Cum şi acestea sunt în top în ceea ce priveşte ponderea capitalului românesc, se vede că acolo unde investitorii străini au întârziat, nici economia locală nu s-a dezvoltat suficient”, notează autorii studiului.

Excepţie fac judeţele Bacău, cu afaceri de 15 miliarde de lei pe an şi o pondere a capitalului local de 92%, Constanţa, cu afaceri de 45 de miliarde de lei şi 86% capital românesc, Suceava (13 miliarde de lei afaceri, 79%), Mureş (24 de miliarde de lei, 74%) şi Prahova (36 de miliarde de lei, 70%). La polul opus, judeţe puternice economic din vestul ţării, precum Timiş (45 de miliarde de lei afaceri în 2014) sau Arad (23 de miliarde de lei) sunt dominate de capitalul străin într-o proporţie de 55-60%.

„Deşi percepţia publică este că la nivel naţional Clujul este cel mai puternic judeţ pentru capitalul privat românesc, firmele româneşti desfăşoară la Cluj afaceri de doar 21 de miliarde de lei, adică la jumătate faţă de cele din judeţul Constanţa. În Cluj, capitalul românesc are o pondere de doar 58%, restul de 41% fiind capital străin şi 1% capital de stat”, mai arată autorii studiului.

De altfel, judeţul Constanţa este, după Timiş, al doilea cel mai puternic judeţ al României din punctul de vedere al cifrei de afaceri. Timişul, cu afaceri de 45,6 miliarde de lei, este însă în mâini străine în proporţie de 54%. După Constanţa urmează Ilfovul, cu afaceri ale companiilor private româneşti de 27 de miliarde de lei în 2014, apoi Prahova (25 de miliarde de lei), Cluj (22 de miliarde de lei), Timiş (21 de miliarde de lei), Mureş (18 miliarde de lei), Braşov (18 miliarde de lei) şi Argeş (17 miliarde de lei).

În general, se observă că firmele româneşti sunt puternice acolo unde şi firmele străine derulează afaceri consistente. Astfel, deşi Timişul este cu 25% mai puternic decât Clujul din punctul de vedere al businessului total, Clujul este înainte la rulajul firmelor private româneşti. Constanţa este o excepţie de la regulă, ca şi Bacăul sau Iaşiul, unde însă rulajele sunt la o treime faţă de Constanţa.

Turismul, portul şi autostrada spre Bucureşti sunt factorii cei mai importanţi care dau Constanţei această poziţie de pol al capitalului românesc.

Potrivit studiului, cele mai puternice 10 judeţe din punctul de vedere al cifrei de afaceri au fost în 2014 - neluând în calcul Bucureşti şi Ilfov - următoarele: Timiş, Constanţa, Argeş, Cluj, Braşov, Prahova, Sibiu, Bihor, Mureş şi Arad. Şapte din cele 10 judeţe sunt din Transilvania, două din Muntenia şi unul din Dobrogea. Cele 10 judeţe înseamnă 35% din cifra de afaceri agregată a tuturor companiilor din România în 2014, iar împreună cu Bucureştiul şi Ilfov înseamnă 75% din tot businessul românesc.

„Aceasta arată un puternic dezechilibru regional între zona de vest a ţării şi zonele de est şi de sud. Privite simetric, judeţele de la vestul ţării, precum Timiş sau Bihor, desfăşoară business total triplu faţă de Galaţi sau (respectiv) Vaslui. Acest dezechilibru este dat doar de prezenţa investiţiilor străine. În Timiş avem 54% capital străin, pe când în Galaţi doar 30%. În Bihor avem 38% capital străin, pe când în Vaslui doar 7%. Dacă se elimină companiile străine din totalul cifrei de afaceri, diferenţa de putere economică între graniţa de vest şi cea de est a României se reduce la 10-20%”, mai arată studiul realizat de ZF şi PIAROM.

Pentru recuperarea decalajelor faţă de vestul ţării, capitalul românesc privat din Moldova trebuie sprijinit prin cheltuieli de infrastructură alocate proporţional cu ponderea populaţiei. Exemplul judeţului Constanţa, a cărui economie s-a dezvoltat substanţial ca urmare a apariţiei autostrăzii, arată că o autostradă între Bucureşti şi Iaşi ar dubla ritmul de dezvoltare din estul ţării în următorii zece ani”, concluzionează autorii studiului.

Citeşte şi: Se fac angajări. Locuri de muncă în Europa, prin reţeaua EURES

Citeşte şi: Rusia va tăia 300.000 de barili din producţia zilnică de petrol dacă OPEC aprobă îngheţarea cotelor

Citeşte şi: Povestea celei mai puternice femei de afaceri din lume. Cum a ajuns să conducă o afacere de 152 miliarde de dolari şi cum a făcut faţă celei mai „negre” perioade ale companiei