Guvernul încearcă abia acum să recupereze banii UE cheltuiţi nejustificat la inundaţiile din 2008

Pentru exerciţiul financiar 2009, Uniunea Europeană a acordat României, prin Fondul European de Solidaritate, 13,5 milioane euro pentru finanţarea unor lucrări de urgenţă ca urmare a inundaţiilor din iulie 2008. Sumele primite de România au fost folosite pentru decontarea de către beneficii finali a cheltuielilor efectuate în baza contractelor încheiate în perioada 22 iulie-1 octombrie 2008 pentru refacerea infrastructurii, precum şi pentru finanţarea unor proiecte noi de prevenire a inundaţiilor după 1 octombrie 2008, cu respectarea procedurilor de licitaţie conforme normelor comunitare.

Hotărârea aprobată de Guvern în octombrie 2009 privind utilizarea acestor fonduri stabileşte că beneficiarii finali sunt consiliile judeţene din zonele direct afectate de dezastru, respectiv Maramureş, Iaşi, Suceava, Botoşani şi Neamţ, responsabile de aplicarea tehnică şi financiară a proiectelor şi de stabilirea criteriilor de selecţie şi prioritizare a contractelor înaintate spre decontare din Fondul European de Solidaritate.

Hotărârea de guvern nu stabilea însă şi instituţia responsabilă de recuperarea unui eventual prejudiciu rezultat din cheltuirea acestor bani, existând doar acordurile de implementare subsidiare care stabileau că orice cheltuieli declarate ulterior neeligibile, urmare a unei misiuni de control internă sau UE, vor fi restituite de către beneficiarul final.

Ultimul raport al Curţii de Conturi (CC) relevă că, la finalul lucrărilor, au fost auditate cheltuieli plătite în sumă de 8,7 milioane euro, reprezentând 64,3 % din totalul plăţilor, fiind descoperite numeroase nereguli în utilizarea fondurilor.

Una dintre principalele deficienţe evidenţiate în urma auditului a fost nerespectarea prevederilor privind derularea procedurilor de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare.

Astfel, în cazul a trei contracte de achiziţii publice privind refacerea unor drumuri judeţene şi comunale încheiate prin negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare a fost decontată contravaloarea unor lucrări executate înainte de data semnării contractelor, valoarea lucrărilor fiind de 674.000 euro.

Inspectorii au constatat totodată că au fost decontate lucrări în sumă totală de 228.000 euro pentru lucrări privind protecţia şi consolidarea infrastructurii unui drum judeţean în condiţiile în care aceste lucrări nu erau însă necesare pentru înlăturarea imediată a efectelor inundaţiilor, precum şi cheltuieli pentru un obiectiv care nu figurează ca fiind afectat de inundaţii (56 mii euro).

După trei ani de la aceste nereguli, Executivul a elaborat un proiect de hotărâre care modifică hotărârea de guvern iniţială şi care stabileşte abia acum că "în situaţia în care", ca urmare a verificărilor efectuate de autorităţile de audit şi control, se constată că au fost decontate din Fondul European de Solidaritate lucrări considerate ulterior ca fiind neeligibile, Autoritatea coordonatoare şi de management (Secretariatul General al Guvernului-n.r.) va întreprinde toate demersurile legale necesare în vederea recuperării acestor sume. Fondurile vor fi distribuite tot către beneficiarii finali pentru proiectele eligibile, "aflate în lista de rezervă", efectuate ca urmare a inundaţiilor din 2008.

Pe lista beneficiarilor finali va fi inclusă şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri din România, pe motiv că beneficiaii finali iniţiali nu au proiecte eligibile în listele de rezervă.

Citeste si: Bugetul, prejudiciat în 2010 cu peste 3 miliarde de lei prin nereguli comise chiar de instituţii publice

Citeste si: Statul decontează bani UE cheltuiţi de firme fără contract şi pentru lucrări care nu sunt necesare

Citeste si: Curtea de Conturi: CFR SA a cheltuit ilegal 13,4 milioane euro dintr-un credit internaţional

Citeste si: Curtea de Conturi a constatat la Loteria Româna prejudicii de 90 milioane de lei

Citeste si: Curtea de Conturi a constatat nereguli de 5 milioane euro la plăţile prin POR aferente anului 2010

O analiză MEDIAFAX de la sfârşitul anului trecut relevă că statul risipeşte anual 200 milioane euro cu achiziţii realizate prin negocieri directe sau licitaţii la care este depusă o singură ofertă. Deşi o parte dintre achiziţii sunt acoperite şi din fonduri UE, majoritatea contractelor sunt atribuite prin negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, fiind invocate motive legate de "extrema urgenţă" a situaţiei, de criterii tehnice care pot fi îndeplinite de un singur furnizor sau de protejarea unor drepturi de exclusivitate, ori prin licitaţii deschise la care însă, invariabil, este primită o singură ofertă din partea unei societăţi cu răspundere limitată.

Din cauza unor nereguli constatate în cursul unui control anual pe zona de achiziţii publice, Comisia Europeană a întrerupt rambursările pentru axa prioritară 2 din Programul Operaţional Regional începând cu data de 11 iunie 2011.

Ulterior, la sfârşitul lunii iulie 2011, Comisia Europeană a cerut părţii române să îndeplinească o serie de condiţionalităţi la nivelul sistemului de management şi control care să ofere garanţii suficiente privind credibilitatea acestuia.