Italia şi Spania reduc taxele pe muncă şi pe profit, pentru a stimula creşterea economică

Premierul italian Matteo Renzi a prezentat un plan de reducere a taxelor pe muncă şi pe profitul companiilor, şi s-a angajat totodată să achite până în această vară arieratele de 68 miliarde euro datorate de stat sectorului privat.

Măsurile prezentate de Renzi (39 de ani) vor intra în vigoare de la 1 mai şi vor reduce cu aproximativ 10 miliarde euro taxele pe muncă şi cu 2,4 miliarde euro, sau 10%, taxele pe activitatea economică, potrivit Wall Street Journal.

Guvernul spaniol, condus de premierul Mariano Rajoy, pregăteşte de asemenea măsuri de reducere a taxelor pe muncă, finanţate prin creşterea taxelor pe consum. Surse guvernamentale au declarat recent pentru Reuters că Rajoy vizează stabilirea unei taxe unice pe valoare adăugată (TVA) de 21%, faţă de un sistem diferenţiat cu rate de 4%, 10% şi 21% în prezent, precum şi creşterea accizelor pe proprietate şi pe carburanţi auto.

Totodată, taxele pe profit şi pe câştigurile persoanelor cu venituri mai mici vor fi reduse, iar Rajoy vrea şi scăderea în medie cu 75% a contribuţiilor sociale suportate de angajatori, această ultimă măsură fiind valabilă numai până la sfârşitul acestui an şi numai în cazul angajaţilor noi.

Şeful guvernului de la Roma nu a făcut precizări privind modul în care va finanţa achitarea arieratelor.

Guvernul a promis şi revizuirea codului fiscal, a sistemului de administraţie publică şi o reevaluare a sistemului judiciar, toate înainte de 1 iulie, dată la care Italia va prelua preşedinţia rotativă a Uniunii Europene.

Planurile anunţate miercuri reprezintă primele măsuri concrete prin care Renzi încearcă să-şi respecte promisiunile asumate în faţa Parlamentului.

Tânărul premier s-a făcut remarcat pe scena politică italiană drept un "outsider" şi un critic dur al "gărzii vechi". Renzi încearcă să se afirme ca premier înaintea primului test electoral din timpul mandatului său, alegerile europarlamentare din luna mai.

Renzi va fi judecat de alegături în funcţie de capacitatea de a-şi trece măsurile prin Parlament şi de a anunţa surse de finanţare pentru ambiţiosul program de reformă economică anunţat.

"Vreau ca italienii care acum trăiesc de pe o zi pe alta să primească un spor frumos la salarii", a declarat Renzi într-o conferinţă de presă, estimând că reducerea taxelor pe muncă cu 10 miliarde euro va majora salariul mediu net lunar cu 80 de euro.

Reducerea taxelor pe activitatea economică, inclusiv pe profit, va fi finanţată printr-o impozitare mai dură a câştigurilor de capital.

Cheltuielile gospodăriilor din Italia pe bunuri de folosinţă îndelungată au scăzut cu 25% în ultimii 5 ani, iar şomajul a urcat la 12,9%, nivel record după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Sistemul actual de impunere fiscală pe muncă afectează în cea mai mare măsură angajaţii cu cele mai mici salarii, categorie considerată de economişti drept mai predispusă să cheltuiască imediat o eventuală majorare salarială, stimulând activitatea economică.

Renzi a afirmat că reducerea taxelor va fi acoperită parţial de scăederea costurilor de împrumut ale statului, şi de reducerea cheltuielilor publice cu 7 miliarde euro în acest an. Totuşi, premierul a precizat că deficitul bugetar al Italiei ar putea creşte în 2014.

Reducerile fiscalităţii în zona muncii se adresează în principal angajaţilor cu venituri mici şi vor majora un salariu net de 18.000 de euro pe an cu 1.000 de euro. Măsurile au fost gândite în principal ca deduceri şi beneficii, pentru a încuraja tranziţia muncitorilor la negru către economia oficială, deoarece numai veniturile declarate vor putea beneficia de noul sistem.

Ministrul Economiei, Pier Carlo Padoan, a precizat că guvernul nu cunoaşte situaţia contabilă exactă a arieratelor şi se bazează pe estimările Băncii Italiei. El a adăugat că achitarea arieratelor va majora datoria publică a Italiei, deja cea mai ridicată din Europa ca procent din PIB după Grecia, şi ar putea presupune negocieri cu Comisia Europeană.

UE impune statelor membre menţinerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB. Italia a înregistrat în primele nouă luni ale anului trecut un deficit bugetar de 3,7% din PIB, faţă de 3,4% în perioada corespunzătoare din 2012.

În Spania, majorarea TVA s-ar putea dovedi o măsură puţin populară după patru ani de austeritate grea, însă încurajarea afacerilor şi angajărilor va contribui pe termen mediu şi lung la bunăstare şi ar putea convinge 300.000 de liber profesionişti sau angajaţi la negru să revină în economia oficială.

Şomajul din Spania era ân ianuarie de 25,8%, afectând 6 milioane de persoane.