UBER: Povestea unei companii admirată de milioane şi contestată de milioane

Indiscutabil, Uber este o companie care a marcat lumea ultimilor ani, abordând tehnologia prin prisma unui pragmatism puţin obişnuit şi schimbând modul în care milioane de oameni se deplasează.

Urmărește
1506 afișări
Imaginea articolului UBER: Povestea unei companii admirată de milioane şi contestată de milioane

UBER: Povestea unei companii admirată de milioane şi contestată de milioane

În acelaşi timp compania a generat proteste ample, în multe ţări ale lumii, mai ales din partea transportatorilor „clasici”, care şi-au văzut ameninţate afacerile. Cum a apărut Uber şi cum au rezolvat statele lumii situaţia, în continuare.

Povestea Uber a început în Paris, în anul 2008. În urma participării la LeWeb, o conferinţă anuală în cadrul căreia sunt dezbătute subiecte legate de tehnologie, Travis Kalanick şi Garrett Camp nu au reuşit să gasească un taxi, fapt ce se presupune că a declanşat ideea ce a stat la baza întregului concept Uber.

Iniţial, totul a pornit de la necesitatea unui serviciu care să pună la dispoziţie o limuzină, pentru o durată limitată, prin intermediul unei aplicaţii. Ulterior, când Garrett Camp s-a întors în San Francisco, a achiziţionat un domeniu web intitulat UberCab.com.

În 2009, Camp a început să lucreze la un prototip pentru UberCab, ca proiect secundar, iar în vara acelui an, l-a convins pe Kalanick să i se alăture. Serviciul a fost testat la New York la începutul anului 2010, folosind doar trei maşini, iar lansarea oficială a avut loc la San Francisco în luna mai a acelui an.

Facilitatea comandării unei maşini a alimentat popularitatea în creştere a aplicaţiei. În octombrie 2010, compania a primit prima sa finanţare majoră, în valoare de 1,25 milioane de dolari, urmată însă de un ordin de încetare din partea Agenţiei de Transport Municipal din San Francisco. Una dintre problemele principale citate de autoritate a fost folosirea cuvântului „cab” (taxi) în numele UberCab. Startup-ul a răspuns prompt, prin schimbarea numelui UberCab în Uber şi cumpărarea domeniului Uber.com.

2011 a fost un an crucial pentru creşterea Uber. La începutul anului, compania a atras finanţări de 11 milioane de dolari, continuând să se extindă în New York, Seattle, Boston, Chicago, şi Washington DC, precum şi în afara Statelor Unite, în Paris. În decembrie, în cadrul Conferinţei LeWeb, Kalanick a anunţat că Uber a obţinut o finanţare de 37 de milioane de dolari. În 2012, compania şi-a extins oferta lansând UberX, serviciu care asigura alternativa unui vehicul hibrid.

Uber nu este public şi nu are obligaţia de a raporta rezultatele sale în mod public, dar în aprilie 2017, compania a discutat pentru prima dată despre câştigurile sale, raportând o pierdere globală de 3,8 miliarde de dolari pentru anul 2016. Aceasta includea pierderile din afacerea din China, pe care a vândut-o în vara anului 2016 - fără aceasta, pierderile nete ajustate au fost de 2,8 miliarde de dolari.

Pe parcursul expansiunii sale, Uber s-a confruntat cu o rezistenţă acerbă din partea industriei de taxi şi a autorităţilor de reglementare guvernamentale. Ca parte a strategiei de diminuare a opoziţiei, compania l-a angajat pe David Plouffe, un înalt strateg politic şi corporative, care a lucrat la campania prezidenţială a fostului preşedinte al Statelor Unite, Barack Obama, din 2008.

Călătoria antreprenorială extinsă pe parcursul a mai bine de un deceniu a Uber a fost unică. Puţine companii au obţinut un astfel de capital, au crescut atât de repede, au fost operate în această manieră la nivel global sau au pierdut atât de mulţi bani precum Uber.

Uber are 91 de milioane de utilizatori la nivel global (incluzând serviciul UberEats), însă ritmul de creştere încetineşte, iar compania ar putea să nu înregistreze niciodata profit. În 2018, Uber a înregistrat pierderi operaţionale de 3,03 miliarde de dolari, iar de la înfiinţarea sa, compania a pierdut aproximativ 9 miliarde de dolari.

BELGIA. În aprilie 2014, Uber a fost interzis în Bruxelles, iar compania a fost ameninţată cu amenzi de 10.000 de euro în cazul în care va plăti şoferii care nu deţin o licenţă de taxi. În octombrie 2015, Uber a suspendat serviciul UberPOP, dar a continuat să opereze serviciul UberX, în cadrul căruia operează şoferi licenţiaţi.

BRAZILIA. La 29 aprilie 2015, o instanţă din Brazilia a interzis Uber, ca răspuns la plângerile unui sindicat al şoferilor de taxi. De asemenea, instanţa a cerut companiilor Apple, Google, Microsoft şi Samsung să interzică instalarea şi utilizarea aplicaţiei mobile Uber de către rezidenţii brazilieni. Câteva săptămâni mai târziu, ordinul a fost revocat, permiţând companiei Uber să opereze normal.

La 24 iulie 2015, 1.000 de şoferi de taxi din Rio de Janeiro au blocat traficul în timpul orelor de vârf ale dimineţii. Parlamentarii au votat interzicerea Uber în São Paulo şi Brasília.

În octombrie 2015, primarul oraşului São Paulo, Fernando Haddad, a semnat un proiect de lege care permitea existenţa unei noi categorii de „taxiuri negre”, care să funcţioneze în paralel cu taxiurile existente în oraş, putând fi însă rezervate numai prin intermediul aplicaţiilor mobile. Uber a respins propunerea.

BULGARIA. Serviciile Uber au fost suspendate în Bulgaria în septembrie 2015, după ce companiei i-au fost aduse numeroase critici privind practicile neloiale şi permiterea şoferilor să lucreze fără o licenţă oficială de taxi sau o licenţă de şofer profesionist.

Pe măsură ce presiunea protestatarilor şi a şoferilor firmelor tradiţionale de taximetrie s-a accentuat, Uber Bulgaria a fost amendat cu 50.000 de euro, iar instanţa supremă de judecată a interzis serviciului să opereze în Bulgaria. Solicitările pentru aplicaţii de ride-sharing din partea celor aproximativ 40.000 de cetăţeni bulgari care utilizau serviciile Uber înaintea interdicţiei au rămas însă prezente, iar companii precum TaxiMaxim şi TaxiMe au luat locul Uber.

CROAŢIA. Înainte ca Uber să înceapă să opereze în Croaţia, companiile majore de taximetrie au fost împotriva serivicului, precizând că tarifele Uber nu sunt suficiente pentru a asigura carburantul pentru şoferi, întreţinerea autovehiculelor, asigurarea pasagerilor şi asigurarea de sănătate şi pensie pentru şoferi. În octombrie 2015, serviciul Uber a început în Zagreb, iar în iunie 2016, Uber a început să opereze în Split şi Dubrovnik. În septembrie 2016, un grup de şoferi de taxi au atacat un şofer Uber care aştepta un pasager la Aeroportul din Zagreb. Şoferul Uber a anulat călătoria înainte ca pasagerul să sosească şi a plecat, atacatorii urmărindu-l. Atacul a fost filmat de victimă şi raportat ulterior instanţelor de judecată.

REPUBLICA CEHĂ. Cele mai serioase proteste împotriva Uber din Praga au avut loc în februarie 2018, când şoferii de taxi au blocat autostrăzile timp de câteva zile.de-a lungul autostrăzii. Drumurile din Praga au fost, de asemenea, ocupate de şoferi de taxi în octombrie 2017, când au protestat lângă aeroport. Activitatea Uber din oraşul Brno a fost suspendată preliminar de către tribunalul regional în iulie 2017, dar în octombrie 2017, o instanţă superioară a anulat măsura. În martie 2018, Uber a încheiat un acord cu guvernul ceh, potrivit căruia şoferii vor trebui să fie autorizaţi ca şoferi de taxi.

DANEMARCA. Aproximativ 300.000 de clienţi Uber din Danemarca au rămas dezamăgiţi atunci când serviciile companiei au fost interzise în ţară.

În aprilie 2017, detectoarele de ocupare a locurilor şi aparatele de taxat au devenit obligatorii pentru toate serviciile de taxi, fapt ce a presupus o retragere forţată a Uber. La momentul respectiv, un purtător de cuvând al companiei a declarat că Uber îşi propune să reinter pe piaţa din Danemarca, însă „într-un mod corect”.

EGIPT. După mai multe proteste şi atacuri violente ale operatorilor de taxi în 2016 şi un proces intentat în martie 2018, guvernul egiptean a legalizat Uber în mai 2018. Reglementările impun ca transportatorii să plătească taxe de licenţă şi să împărtăşească datele utilizatorilor cu guvernul.

FINLANDA. Uber a lansat UberPop în Helsinki, în 2014. În septembrie 2016, Curtea de Apel din Helsinki a declarat Uber ilegal, deoarece şoferii companiei nu aveau licenţă de taxi, aceştia confruntându-se, la vremea respectivă, cu urmărire penală. În 2018, Uber a fost legalizat în Finlanda.

FRANŢA. La începutul anului 2014, şoferii de taxi din Paris au atacat o maşină condusă de un şofer Uber, lângă aeroportul Charles de Gaulle, protestând împotriva concurenţei. La sfârşitul aceluiaşi an, o instanţă a declarat Uber drept ilegal, menţionând că UberPop a încălcat o reglementare preexistentă, care interzice închirierea de autoturisme în scopul obţinerii de profi, acordând o amendă în valoare de 100.000 de euro companiei. Ulterior, acesteia i s-a interzis realizarea de materiale publicitare pentru serviciile sale adresate publicului larg din Franţei, în caz contrar compania riscând o amendă de 25.000 de dolari pe zi.

Începând cu 1 ianuarie 2015, UberPop a fost interzis în conformitate cu prevederile Legii Thévenoud, care impune ca orice persoană care transportă pasageri să fie autorizată şi să beneficieze de asigurare. La scurt timp după intrarea în vigoare a acestei legi, aproximativ 100 de şoferi, majoritatea aflaţi la prima abatere, au fost amendaţi.

UberPool a rămas operaţional în Paris, înregistrând un flux masiv atât din punct de vedere al şoferilor, cât şi al pasagerilor.

În iunie 2015, autorităţile franceze au arestat 2 manageri Uber pe baza a 6 acuzaţii, printre care „practici comerciale înşelătoare”, complicitate în instigarea unei activităţi ilegale de conducere în regim de taxi şi stocarea ilegală a informaţiilor personale.

GERMANIA. La începutul anului 2014, autorităţile de la Berlin au decis să se pronunţe împotriva lui Uber, care opera în oraşele germane Berlin, München, Frankfurt, Hamburg şi Düsseldorf, în urma unui caz depus de Asociaţia de taxi din Berlin.

Începând din octombrie 2015, Uber şi-a limitat operaţiunile la serviciile UberX şi UberBLACK, pentru care şoferilor li se solicit licenţe de transport persoane.

GRECIA. În aprilie 2018, serviciile Uber au fost suspendate în Grecia, în urma punerii în aplicare a unor reglementări care impun ca toate drumurile să înceapă şi să se încheie de la şi în sediul desemnate al companiei.

UNGARIA. Serviciile Uber au fost suspendate în Ungaria în anul 2016, când şoferii de taxi au cerut ca Uber să fie interzis prin lege, iar aplicaţia aferentă serviciului să fie blocată, invocând faptul că şoferii Uber încalcă regulamentele pe care alte firme de taximetrie trebuie să le respecte. Mai mult de 1.000 de şoferi lucrau pentru Uber Ungaria şi 150.000 de clienţi foloseau constant aplicaţia pentru a se deplasa, odată cu interzicerea prin lege a Uber, cetăţenii Budapestei au semnalat o intensificare dramatică a traficului. Cu toate acestea, Bolt (fostul Taxify) este prezent în capitala Ungariei.

ITALIA. Uber a fost acuzat de către asociaţiile de taximetrie din Italia de concurenţă neloială, utilizarea aplicaţiei pe această piaţă fiind interzisă. În 2017, Curtea de Apel din Roma a ridicat interdicţia în ceea ce priveşte serviciile Uber pe teritoriul Italiei. Curtea de Apel a acceptat contestaţia depusă de Uber, care stipula că firma nu poate utiliza aplicaţiile sale pentru telefonul mobil şi nici să facă publicitate serviciilor sale.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici