COMENTARIU Lelia Munteanu: Întoarcerea la răspuns sau la întrebare

Dr. Eitan Regev e economist, unul dintre cei mai buni cunoscători ai comunităţilor ultraortodoxe, şi cercetător la Institutul Israelian pentru Democraţie. Sub semnătura sa, Institutul a publicat un studiu referitor la slăbirea legăturii religioşilor cu lumea hasidică.

Se consideră că aceia care abandonează religia „se întorc la întrebare” (hozrim besheela), adică revin asupra întrebării fundamentale, se răzgândesc. Cei care se întorc la religie (există şi din aceştia, dar mult mai mai puţini) „se întorc la răspuns” (hozrim beciuva).

Anual, în jur de 4.000 de religioşi se desprind din Curtea rabinică. Estimarea este că, în fiecare deceniu, comunităţile religioase vor scădea cu aproximativ 40.000 de enoriaşi.

De-a lungul generaţiilor, fenomenul evoluează astfel: bunicul – ultrareligios, fiul - religios, nepotul - păstrător al tradiţiei, strănepotul - ateu.

Dintre cei care „se întorc la răspuns”, 60 la sută sunt sefarzi şi doar 40 la sută ashkenazi.

Ultrareligioşii se îmbolnăvesc şi mor de Covid-19, sub radarul statisticilor oficiale. Trataţi la domiciliu, nu primesc Remdesivir, singurul medicament care se presupune că poate trata astăzi noul coronavirus, medicamentul fiind disponibil doar în reţeaua spitalicească.

Nu au posibilitatea izolării la domiciliu (în fiecare locuinţă trăiesc în medie şapte persoane). În primăvară, ceruseră cu disperare locuri în aşa-numitele moteluri Corona, dorind să-şi protejeze familia. Obţineau un loc după cel puţin o săptămână, când toţi apropiaţii le erau deja contaminaţi.

Nu au încredere în autorităţi şi îşi gestionează singuri nu doar problemele medicale. Nici laicii nu mai au încredere în autorităţi, dar n-au altă soluţie decât protestele de stradă.

Laicii, când au probleme, apelează la sistem, de regulă la guvernanţi. Ultrareligioşii - la rabini. Cei din urmă n-au născut niciodată frustrări - îi ascultă, îi consolează şi le dau un cuvânt de folosinţă.