ALEGERI PREZIDENŢIALE ÎN FRANŢA: Secţiile de vot s-au deschis. Nicolas Sarkozy şi Francois Hollande, favoriţi ai scrutinului

UPDATE 18:45 - Rata de participare la primul tur al scrutinului prezidenţial din Franţa era de 70,59 la sută la ora locală 17.00 (18.00, ora României), potrivit Ministerului de Interne, în scădere faţă de 73,87 la sută cât era în 2007 la aceeaşi oră.

În 2007, rata de participare a fost deosebit de mare şi a atins 83,77 la sută în final. În 2002, o rată record a absenteismului de 28,4 la sută a fost considerată una dintre cauzele calificării-surpriză a candidatului de extremă-dreapta Jean-Marie Le Pen în detrimentul socialistului Lionel Jospin.

UPDATE 13:40 - Rata de participare la primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa era de 28,29 la sută duminică la prânz, a anunţat Ministerul francez de Interne.

Această rată este destul de ridicată, deşi este în scădere în raport cu primul tur al scrutinului prezidenţial din 2007, când la aceeaşi oră votaseră 31,21 la sută dintre alegători.

În final, în primul tur al scrutinului prezidenţial din 2007, rata de participare a fost foarte ridicată, de 83,77 la sută.

Noi date despre participarea la vot vor fi publicate la ora locală 17.00 (18.00, ora României), cu trei ore înainte de închiderea secţiilor de vot în marile oraşe.

UPDATE 13:30 - Preşedintele în exerciţiu al Franţei, Nicolas Sarkozy, a votat duminică la prânz, la Paris, împreună cu soţia sa Carla Bruni-Sarkozy, fiind ultimul candidat care votează în primul tur al alegerilor prezidenţiale.

Sarkozy, îmbrăcat cu un costum bleumarin, a votat la un liceu din cel de-al XVI-lea arondisment al Parisului, după ce a luat doar o parte din cele zece buletine de vot.

După ce a votat, preşedintele-candidat, care părea destins, a dat mâna cu persoanele prezente, oferindu-şi o baie de mulţime, după care a urcat în maşină fără a face declaraţii presei.

UPDATE 12:00 -  Socialistul Francois Hollande, favorit în alegerile prezidenţiale din Franţa, a votat în fieful său Tulle, din Correze.

Hollande, care este deputat al acestui departament, a luat şase buletine de vot din totalul de zece, înainte de a intra în cabină.

"Sunt atent, mobilizat, dar mai întâi respectuos, francezii sunt cei care votează. Ziua care începe va fi un moment lung, este un moment important", a declarat el presei, după ce a votat împreună cu partenera sa, jurnalista Valerie Trierweiler.

Secţiile de vot s-au deschis la ora 8.00 (9.00, ora României) şi se vor închide în marile oraşe la ora 20.00 (21.00, ora României), oră la care vor fi difuzate estimările rezultatelor realizate de institutele de sondaje.

În total, aproximativ 44,5 milioane de alegători sunt chemaţi la urne pentru a-i alege pe cei doi finalişti dintre cei zece candidaţi înscrişi în cursă.

Două săptămâni mai târziu, ei îl vor alege pe cel care va conduce timp de cinci ani una dintre principalele puteri mondiale, membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, cu o putere personală rar întâlnită în lumea democratică.

Considerat de mai multe luni câştigător net în turul al doilea, cu 55 la sută din voturi în medie, socialistul Francois Hollande este în poziţia de a deveni primul preşedinte de stânga după Francois Mitterand (1981-1995).

Ultimele sondaje publicate vineri îl creditau în primul tur cu un uşor avans faţă de preşedintele în exerciţiu, conservatorul Nicolas Sarkozy, de 28 la sută faţă de 26 la sută. Absenţa unuia dintre cei doi din cel de-al doilea tur pare exclusă, candidata de extremă-dreapta Marine Le Pen fiind creditată cu 14-17 procente.

Ea ar urma să-şi dispute locul al treilea cu tribunul stângii radicale Jean-Luc Melenchon, revelaţia campaniei, centristul Francois Bayrou părând să fie distanţat, la 11 procente.

Analiştii avertizează însă cu privire la consecinţele unei rate mari a absenteismului, prevăzut la peste 25 de procente de unele institute.

Citeşte şi: Alegerile prezidenţiale din Franţa: Hollande rămâne pe primul loc în ultimul sondaj. Cât ar obţine Sarkozy în primul tur de scrutin

Citeşte şi: Alegerile prezidenţiale din Franţa: Ritualul serii electorale ar putea fi perturbat de reţelele sociale