ANALIZĂ Liban, de la „Elveţia Orientului Mijlociu”, la „rămăşiţele” neglijenţei politice

  • Guvernatorul Beirutului a declarat că explozia a afectat mai mult de jumătate din oraş, estimând pagubele la 3 miliarde de dolari.
  • Mulţi dintre libanezi văd explozia ca pe punctul culminant al unor ani de proastă gestionare şi de neglijenţă din partea liderilor politici libanezi, potrivit New York Times.
  • Furia pe care mulţi o simt este însă foarte acută, pentru că această ultimă catastrofă, pe care o trăieşte ţara lor, nu a fost cauzată de un duşman exterior, ci a fost provocată din interior.
3618 afișări
Imaginea articolului ANALIZĂ Liban, de la „Elveţia Orientului Mijlociu”, la „rămăşiţele” neglijenţei politice

ANALIZĂ Liban, de „Elveţia Orientului Mijlociu”, la „rămăşiţele

Libanul se confruntă astăzi cu o criză fără precedent. Înainte de catastrofă, ţara traversa cea mai gravă criză de la războiul civil, din 1990.
 
Lunile trecute, în principalele oraşe din Liban au existat multe manifestaţii din pricina stării actuale a economiei.
 
Explozia provocată de cele 2.750 de tone de nitrat de amoniu depozitat în port a declanşat o undă de şoc în capitala libaneză, omorând 135 de persoane, rănind cel puţin 5.000 şi lăsând sute de mii de locuitori fără adăpost. Guvernatorul Beirutului a spus că explozia a afectat mai mult de jumătate din oraş, estimând pagubele la 3 miliarde de dolari. Peste 80 la sută din grânele ţării erau depozitate în silozurile din port, care acum sunt distruse sau au contaminate de explozie, astfel încât ţara va trebui să importe grâu. Sute de mii de oameni sunt acum în risc de înfometare. 
 
Guvernul libanez a promis să investigheze explozia şi să-i tragă la răspundere pe cei responsabili. Mulţi dintre libanezi văd însă în această tragedie punctul culminant al multor ani de proastă administrare şi de neglijenţă din partea politicienilor ţării.
Niciun cartier nu a fost cruţat. Pagubele cele mai mari au fost de-a lungul coastei mediteraneene şi în districtele rezidenţiale din apropierea portului, dar undele de şoc au aruncat în aer ferestrele caselor aflate la kilometri distanţă, pe colinele Beirutului.
În apropierea centrului oraşului, pereţii de sticlă ai hotelurilor de referinţă din oraş au fost sparte, rămânând în dreptul ferestrelor doar perdelele fluturând în vânt. În cartierul din centrul oraşului, care a fost reconstruit după războiul civil de 15 ani din Liban, un simbol al progresului, buticuri de lux şi restaurante selecte au fost devastate.
 

De la cartier de lux, la „zonă de război”

 
Gemmayzeh, un cartier creştin de lux renumit pentru clădirile sale istorice, bisericile numeroase şi viaţa de noapte gălăgioasă, seamănă acum cu o zonă de război. Trotuarele sunt pline de maşini cu parbrizele sparte; crengile smulse din copaci blochează drumurile. Peste tot, locuitorii adună sticlă, moloz şi curăţă sânge din magazine, din case şi de pe balcoane.
În contextul actual, cu ţara cufundată într-o criză economică majoră, prea puţini sunt locuitorii care mai întrevăd vreo şansă de reconstruire a ţării. Din cauza crizei financiare, băncile au impus limite stricte ale retragerii de numerar.
 
După încheierea războiului civil în 1990, Libanul şi-a propus să devină un centru cultural şi financiar, o Elveţie a Orientului Mijlociu, cu bancheri calificaţi, profesionişti, cunoscători de multe limbi străine şi cluburi cu program până în zori. Dar sistemul de reţele complexe de patronaj şi decenii de corupţie şi de risipă din resursele statului au dus la blocaje politice cronice, la o infrastructură proastă şi la o datorie publică masivă, care acum este de aproximativ 160% din produsul intern brut. Nemulţumirea publică a ajuns la apogeu la sfârşitul anului trecut, când protestatarii au ieşit în stradă, cerând demiterea clasei politice. Protestele l-au răsturnat pe prim-ministru, dar problemele Libanului s-au înrăutăţit. De atunci, moneda naţională s-a devalorizat cu 80 %, şomajul a crescut şi preţurile au explodat, iar criza provocată de coronavirus a afectat şi mai mult economia.
 

Conducerea Libanului - între scuze şi acuze

 
Acum, faptul că o cantitate mare de substanţe chimice potenţial explozive a stat ani de zile neprotejată în apropiere de centrul oraşului şi de mai multe cartiere rezidenţiale nu face decât să evidenţieze deficienţa conducerii libaneze. Nava care transporta chimicalele era în drum spre Mozambic când a fost reţinută în Beirut. Un tribunal libanez a decis confiscarea încărcăturii, astfel că imensa cantitate de nitrat de amoniu a fost transferată într-un hangar din port. 
 
În ultimii şase ani, reprezentanţii portului i-a cerut în mod repetat judecătorului să găsească o soluţie pentru a îndepărta substanţele chimice din zonă. Într-o scrisoare din 2016, ei au atras atenţia asupra „pericolul grav reprezentat de păstrarea acestui transport în depozite într-un climat nepotrivit” şi au cerut să se ia măsuri pentru siguranţa portului şi a lucrătorilor. Directorul portului, Hassan Koraytem, a declarat că oficialilor portuari li s-a spus că materialele vor fi scoase la licitaţie, dar licitaţia nu a avut loc niciodată şi justiţia a ignorat scrisorile autorităţii portuare. „Acum trăim o catastrofă naţională”, a afirmat el. „Portul nu mai există”.
 

Care este situaţia în Beirut 

 
Explozia a dat o lovitură deosebit de grea spitalelor principale din Beirut. Cel puţin două au fost atât de afectate de explozie, încât a trebuit să fie închise. Echipele de salvare s-au chinuit să trateze miile de răniţi cu puţinele resurse pe care le aveau.
La Spitalul Rosary, un mic spital catolic din apropierea portului, în momentul exploziei pacienţii au fost aruncaţi din paturi, o asistentă medicală a murit, iar altă asistentă, care mergea spre sala de operaţie, şi-a rupt ambele picioare, a declarat dr. Joseph Elias, şeful secţiei de cardiologie, pentru New York Times. Acesta a estimat pagubele la mai mult de 5 milioane de dolari. „Toate lifturile sunt rupte, toate aparatele de respirat, toate monitoarele, toate uşile - totul este distrus”, a spus el. „Doar pereţii spitalului mai sunt aici”. La fel ca şi ceilalţi locuitori ai Beirutului, conducerea spitalului nu se aşteaptă la vreun ajutor din partea guvernului. „Nu ne aşteptăm la niciun sprijin din partea statului pentru că nu există stat”, a declarat Tony Toufic, un inginer al spitalului.
 
Spitalul Universitar „Sfântul Gheorghe”, înfiinţat acum mai bine de un secol, a fost şi el închis. Patru dintre asistentele de aici şi cel puţin 13 pacienţi au fost ucişi în explozie, a declarat medicul-şef Alexandre Nehme. Toţi ceilalţi a trebuit să fie evacuaţi pe întuneric, pentru că electricitatea a fost întreruptă, iar în acest timp la spital veneau noi pacienţi, răniţi în explozie, care aşteptau să li se acorde ajutor. „Este la fel de rău ca 11 septembrie”, a spus Dr. Raja Ashou, şeful secţiei de radiologie. 
Pentru mulţi, furia pe care au simţit-o a fost foarte acută, pentru că această ultimă catastrofă pe care o trăieşte ţara lor nu a fost cauzată de un duşman exterior, ci a fost provocată de însuşi sistemul intern al conducerii neglijente a ţării. „Mi-aş fi dorit să fi fost o explozie provocată de israelieni şi nu o neglijenţă prostească din partea liderilor noştri”, a declarat dr. Dominique Daou. „Ar fi mult mai uşor să nu fii lovit din interiorul casei tale”.
 

Sprijin internaţional pentru Beirut

 
Mai multe ţări au trimis deja şi vor trimite ajutoare în Liban, printre care Germania, Franţa, Olanda, Grecia, Cehia, Polonia. Irakul, Egiptul, Iordania, Marea Britanie, Australia. Banca Mondială a declarat miercuri că este pregătită să mobilizeze resursele pe care le are la dispoziţie pentru a ajuta Libanul. Problemele deja existente în Liban vor face ca revenirea din această situaţie să fie însă foarte anevoioasă şi cu multe costuri, în primul rând omeneşti.
 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici