CJUE: Reîntregirea familiei în UE ar putea fi făcută în urma promovării unui examen de integrare

Conform unui comunicat de presă al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), măsurile de integrare nu trebuie să aibă drept scop selecţionarea persoanelor care vor putea să îşi exercite dreptul la reîntregirea familiei, ci facilitarea integrării acestora din urmă în statele membre.

"Circumstanţe individuale particulare, precum vârsta, nivelul de educaţie, situaţia financiară sau starea de sănătate trebuie să fie luate în considerare, pentru a-i scuti pe membrii de familie vizaţi de obligaţia de a promova un examen de integrare atunci când, din cauza acestor circumstanţe, se dovedeşte că aceştia din urmă nu sunt în măsură să susţină examenul respectiv sau să îl promoveze. În caz contrar, în astfel de împrejurări, o asemenea obligaţie ar putea să constituie un obstacol dificil de depăşit pentru a face efectiv dreptul la reîntregirea familiei", potrivit sursei citate.

O directivă a Uniunii Europene stabileşte condiţiile pentru exercitarea dreptului la reîntregirea familiei pe care îl au resortisanţii ţărilor terţe care au reşedinţa în mod legal pe teritoriul statelor membre.

În Ţările de Jos, legislaţia relevantă subordonează dreptul la reîntregirea familiei condiţiei privind promovarea unui examen de bază de integrare civică. Acest examen cuprinde un test de limbă neerlandeză vorbită, un test de cunoaştere a societăţii olandeze, precum şi un test de verificare a capacităţii de a citi şi de a înţelege un text scris.

"Testele se desfăşoară la o ambasadă sau la un consulat general din ţara de origine sau din ţara în care se află reşedinţa permanentă a membrului de familie al susţinătorului reîntregirii şi se efectuează prin utilizarea unui telefon conectat direct la un calculator vorbitor. Sunt prevăzute excepţii pentru solicitanţii care se află în incapacitate îndelungată de a susţine examenul din cauza unui handicap fizic sau psihic sau în cazurile în care respingerea cererii ar putea să conducă la o nedreptate gravă", conform CJUE.

În acest context, Curtea a avut de analizat situaţia a doi resortisanţi - un azer şi un nigerian -, care doreau să îşi reîntregească familiile. Ei au invocat probleme de sănătate şi, respectiv, tulburări psihice care le-ar împiedica să susţină examenul de integrare civică. Cu toate acestea, cererile lor de eliberare a unei autorizaţii de şedere provizorie au fost respinse de către autorităţile olandeze.

Raad van State (Consiliul de Stat, Ţările de Jos), sesizat cu litigiile referitoare la aceste respingeri, a hotărât să adreseze Curţii de Justiţie întrebări cu privire la compatibilitatea examenului de integrare civică cu directiva.

Mai întâi, Curtea aminteşte că, în cadrul altor reîntregiri ale familiilor decât cele privind refugiaţii şi membrii familiei lor, directiva nu se opune faptului ca statele membre să condiţioneze acordarea autorizaţiei de intrare pe teritoriul lor de respectarea anumitor măsuri prealabile de integrare.

Cu toate acestea, în măsura în care directiva nu vizează decât măsuri „de integrare”, Curtea constată că aceste măsuri nu sunt legitime decât dacă permit facilitarea integrării membrilor de familie ai susţinătorului reîntregirii.

În acest context, Curtea subliniază importanţa dobândirii de cunoştinţe atât cu privire la limbă, cât şi cu privire la societatea statului membru gazdă, în special pentru a facilita comunicarea, interacţiunea şi dezvoltarea de raporturi sociale, precum şi accesul la piaţa muncii şi la formarea profesională.

"Mai mult, Curtea consideră că, ţinând seama de nivelul elementar al cunoştinţelor cerute, această obligaţie nu aduce atingere, în sine, obiectivului de reîntregire a familiei urmărit de directivă", conform sursei menţionate.

Curtea constată că din decizia de trimitere reiese că legislaţia olandeză nu permite scutirea membrilor de familie ai susţinătorului reîntregirii de obligaţia de a promova examenul de integrare civică în toate situaţiile în care această obligaţie face imposibilă sau excesiv de dificilă reîntregirea familiei.

"Curtea arată de asemenea că costul aferent pachetului pentru pregătirea examenului, care se achită o singură dată, este de 110 euro, şi că cuantumul taxelor de înscriere este de 350 de euro. Curtea consideră că aceste sume sunt de natură să facă imposibilă sau excesiv de dificilă reîntregirea familiei. Această afirmaţie este a fortiori valabilă întrucât taxele de înscriere trebuie să fie plătite la fiecare nouă susţinere a examenului şi de fiecare membru de familie vizat şi întrucât la aceste taxe se adaugă cele pe care membrii de familie ai susţinătorului reîntregirii trebuie să le suporte pentru a se deplasa la sediul reprezentanţei olandeze celei mai apropriate pentru a susţine examenul respectiv", conchide sursa citată.