NOUL PAPĂ: Fum alb, clopote şi anunţuri în latină, un ritual arhaic de proclamare a Papei. Conclavul ar putea decide între un papă italian sau unul din Americi

Fum alb, clopote şi anunţul "Habemus Papam" rostit în limba latină sunt câteva dintre elementele ritualului de proclamare a noului Papă, care pot părea arhaice în epoca Internetului şi a reţelelelor sociale, comentează AFP. Cardinalii, reuniţi cu uşile închise în Capela Sixtină, trebuie să-l aleagă pe succesorul lui Benedict al XVI-lea, care ar putea fi un papă italian sau unul din Americi.

Urmărește
6409 afișări
Imaginea articolului NOUL PAPĂ: Fum alb, clopote şi anunţuri în latină, un ritual arhaic de proclamare a Papei. Conclavul ar putea decide între un papă italian sau unul din Americi

NOUL PAPĂ: Fum alb, clopote şi anunţuri în latină, un ritual arhaic de proclamare a Papei (Imagine: AFP/ Mediafax Foto)

După ce un fum negru a fost vizibil marţi seara, rundele de vot de miercuri - două dimineaţa şi două după-amiaza - vor fi decisive pentru a confirma situaţia din interiorul Conclavului. Cardinalul de New York, Timothy Dolann, a pariat pe un rezultat rapid "de-acum până joi seara", în timp ce se adresa enoriaşilor, înainte de a fi obligat să păstreze tăcerea, asemeni celorlalţi 114 electori.

Un favorit, potrivit martorilor, este cardinalul arhiepiscop de Milano, Angelo Scola, care ar primi voturi din Europa şi Statele Unite.

Alţi favoriţi sunt cardinalul arhiepiscop de Sao Paulo, Odilo Pedro Scherer, care ar avea sprijinul Curiei, şi cardinalul din Quebec, Marc Ouellet, binecunoscut în America Latină şi fost "ministru" al Papei Benedict al XVI-lea însărcinat de conducerea Congregaţiei Episcopilor.

Doi americani sunt, de asemenea, citaţi, capucinul Sean O'Malley, din Boston, recunoscut pentru poziţia sa fermă împotriva pedofiliei, precum şi mediatizatul şi strălucitorul Dolan. Însă aceşti doi favoriţi au probabil neşansa că provin din cea mai mare putere politică şi economică a lumii.

Voturile de miercuri ar trebui să evidenţieze dacă un candidat se detaşează şi are şanse să obţină cele 77 de voturi (două treimi din colegiul electorilor) necesare pentru a fi ales sau, dimpotrivă, dacă se constată un blocaj, iar în acest caz candidaturile unor outsideri sunt posibile.

Un fum negru dens - atât de negru încât să nu creeze nicio confuzie -, s-a amuzat părintele Federico Lombardi, purtător de cuvânt la Sfântul Scaun, s-a ridicat după încheierea votului de marţi seara. Mulţimea, în pofida ploii, s-a adunat în Piaţa Sfântului Petru, aşa cum s-a întamplat în 1978 sau în 2005. Fumul nu era la fel de dens miercuri dimineaţa.

Cardinalii au început ziua de marţi cu o mesă solemnă la Bazilica Sfântul Petru, în cursul căreia i-au adus omagii lui Benedict al XVI-lea şi "pontificatului (său) luminos", o formulă salutată cu aplauze frenetice.

Cardinalul Angelo Sodano, fostul om de încredere al lui Ioan Paul al II-lea şi decan al Colegiului Sacru, a ţinut o predică, insistând asupra milei, evanghelizării şi misiunii internaţionale a Sfântului Scaun pentru a promova pacea şi justiţia.

Această predică ar putea fi apreciată ca o invitaţie la abandonarea unei concepţii prea doctrinare a funcţiei papale şi la redobândirea unui lustru diplomatic pierdut de Vatican în lume.

Atunci când cardinalii au intrat în Capela Sixtină pentru procesiune şi au pus mâna pe Evanghelie, depunând jurământul, unul după altul, gravitatea şi emoţia erau perceptibile, în timp ce Biserica se confruntă cu dificultăţi majore şi anume cu secularizarea masivă din ţările creştine, scandaluri de pedofilie şi de corupţie, proasta guvernare şi intrigile din cadrul Curiei, probleme de adaptare la culturile locale, raporturi tensionate cu islamul riguros sau diverse contestări.

Sub splendidele fresce ale lui Michelangelo, ei ar trebui să invoce Sfântul Spirit în vederea găsirii unui papă care să răspundă tuturor acestor probleme.

Potrivit presei italiene, Papa emerit, Joseph Ratzinger, retras la reşedinţa de vară de la Castel Gandolfo, la sud de Roma, a urmărit la postul de televiziune al Vaticanului transmisia ceremoniilor de la care a lipsit.

Alegerea celui de-al 266-lea Suvern Pontif va pune capăt celor patru săptămâni agitate, care au început odată cu anunţul-surpriză, din 11 februarie, privind retragerea Papei Benedict al XVI-lea la vârsta de 85 de ani.

Începând de marţi, cardinalii sunt izolaţi de restul lumii, rămânând fără telefoane mobile şi având interdicţia absolută să comunice cu cineva de afară. Ei sunt găzduiţi la reşedinţa Sfânta Marta, un fost ospiciu situat în spatele Bazilicii Sfântul Petru.

În La Repubblica, cardinalul pensionat Paul Poupard a spus, cu "nostalgia" de a nu mai fi prezent, că, în 2005, "după îndelungata mărturisire de credinţă şi de durere faţă de Ioan Paul al II-lea, am intrat în (Capela) Sixtină mai pregătiţi, cu idei destul de clare, fiecare având mai mult timp pentru a se pregăti".

De această dată este altfel, a adăugat prelatul francez, deoarece "cardinalii au fost nevoiţi să înfrunte şocul anunţului lui Benedict al XVI-lea".

Singurul accent de modernitate al ritualului de alegere este reprezentat de produsele chimice introduse în una dintre cele două sobe, utilizate după votul pentru alegerea noului papă, pentru a produce binecunoscutul fum care anunţă lumea dacă Biserica a ales sau nu un papă.

Pentru purtătorul de cuvânt al Vaticanului, preotul Federico Lombardi, a vedea culoarea fumului (negru dacă este un vot fără rezultat sau alb în cazul în care cardinalii au ajuns la un rezultat), este "mai interesant decât un ceas elveţian" sau un SMS.

"Acest lucru durează câteva minute, este suspans, fiecare încearcă să înţeleagă, se uită la clopotele care încep să se balanseze", a descris cu entuziasm părintele Lombardi, evocând "frumuseţea evenimentului".

Cu toate acestea, în 2005, când Joseph Ratzinger a fost ales, acest mecanism precis a deviat: soba a produs un fum gri, provocând dubii în Piaţa Sfântul Petru, iar fumul a ajuns să murdărească frescele realizate de Michelangelo pe tavanul Capelei Sixtine.

Clopotele care trebuiau să răsune, au început să bată cu zece minute întârziere, deoarece, în panica produsă de "eşecul" fumului, nimeni nu i-a anunţat pe clopotari că trebuie să activeze sistemul electronic de clopote.

În schimb, restul ritualului a fost respectat cu precizie aproape milimetrică.

Odată ce alegerea a avut loc în Capela Sixtină, decanul cardinalilor, sau primul cardinal ca rang şi vechime, cere cosimţământul alesului în următorii termeni: "Acceptaţi alegerea canonică drept Suveran Pontif?" Dacă primeşte încuviinţarea, acesta îl întreabă: "Ce nume veţi purta de acum?"

În paragraful 86 al Constituţiei apostolice, prin care Ioan Paul al II-lea a fixat, în 1996, regulile pentru succesiunea sa, papa polonez a scris: "Îl rog pe cel care va fi ales să nu refuze, de teama greutăţii sale, îndatorirea la care a fost chemat, ci să se supună smerit voinţei divine".

"După acceptare, alesul, care a primit deja ordinul episcopal, devine automat Episcop al Bisericii Romei, Papă şi lider al Colegiului Episcopal. El dobândeşte de facto şi poate exercita puterea deplină şi supremă asupra Bisericii universale", precizează Constituţia.

În acest moment, noul pontif obţine accesul în "camera lacrimilor", un mic spaţiu de nouă metri pătraţi, aflat în partea stângă a Capelei Sixtine, unde se află veşmintele papale, pregătite în trei dimensiuni (mic, mediu şi mare), pentru a acoperi orice posibilitate.

Potrivit tradiţiei, camera este denumită astfel pentru că noul ales varsă lacrimi în faţa responsabilităţii şi amplorii sarcinii care-l aşteaptă.

Apoi, cardinalii electori îi aduc un omagiu şi fac act de supunere noului suveran pontif.

De data aceasta, Papa se va ruga câteva momente în Capela Paulină, care se învecinează cu Capela Sixtină.

Primul cardinal diacon, în prezent francezul Jean-Louis Tauran, anunţă poporului, prin formula "Habemus Papam", alegerea noului şef al Bisericii Catolice.

Lumea cunoaşte astfel numele cardinalului ales şi prenumele său de papă, după care acesta iese pe balconul central al Bazilicii Sfântul Petru, pentru a rosti binecuvântarea "Urbi et Orbi".

Constituţia apostolică prevede în egală măsură ca, în cazul în care alesul se află în afara Vaticanului, de exemplu dacă este un cardinal non-elector sau un preot, el trebuie găsit şi obţinut consimţământul din partea sa. Dacă acesta nu are încă rangul de episcop, ordinul de numire episcopală este făcut de decanul cardinalilor.

Purtătorul de cuvânt al Vaticanului a precizat că vor trece cel puţin 45 de minute de la fumul alb şi până la anunţul numelui papei, rostit de protodiacon, cardinalul Tauran. "După aceea mai trec aproximativ zece minute până la la binecuvântare, însă dacă papa va merge să se roage, va trece puţin mai mult timp", a precizat părintele Lombardi.

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici