Cele mai întâlnite dependenţe contemporane - GALERIE FOTO

Workoholicii se integrează perfect în lumea în care trăim, o lume în care fiecare secundă este exploatată pentru a câştiga mai mulţi bani. Bariera dintre cei care devin workoholici şi cei care muncesc din greu nu mai poate fi clar definită. Dependenţii de muncă, ca orice alt tip de dependenţi, se trezesc la realitate doar în momentul în care sănătatea sau relaţiile lor ating un punct critic.

În Japonia, există un termen folosit pentru această boală. I se spune Karoshi sau "mort din cauza suprasolicitării". Fenomenul a creat agitaţie în anii '80 când mai mulţi directori japonezi au murit fără a avea însă antecedente de boli.

Există şi un grup specializat, Workaholic Anonymous, care oferă un tratament în 12 etape pentru dependenţii de muncă.

Există o foarte mică diferenţă între un dependent de dragoste şi un iubit necredincios. Dependentul de dragoste nu va renunţa niciodată, acest lucru afectându-i sănătatea şi relaţiile, până când se reîndrăgosteşte (ceea ce ar putea să dureze ceva vreme).

Un studiu realizat de CNN ("Dependenţa de dragoste - cum să scapi de ea") a citat publicaţia Psychology Today, explicând cum infatuarea poate produce o creştere a feniletilaminei, o substanţă chimică neurologică ce dă senzaţia de euforie care însoţeşte sentimentul de îndrăgostire.

De asemenea, raportul a inclus studiul realizat de antropologul Helen Fisher, care a descoperit că oamenii îndrăgostiţi lulea au simptome comune cu consumatorii de cocaină, precum lipsa somnului sau pierderea noţiunii timpului. Dependenţa a provocat creşterea numărului de grupuri care oferă ajutor şi a terapeuţilor specializaţi în acest domeniu. În prezent, Grupurile anonime dedicate dependenţilor de dragoste şi sex oferă un program de recuperare în 12 paşi.

"Problema televiziunii constă în faptul că oamenii trebuie să îşi ţintuiască ochii pe ecranul televizorului; familia americană obişnuită nu are timp pentru aşa ceva. De aceea, se consideră că televiziunea nu va deveni niciodată un competitor adevărat pentru radio."(New York Times, 1939)

Astăzi, un american obişnuit se uită la televizor mai mult de 4 ore pe zi, conform unui sondaj realizat de A. C. Nielson Co.

Dependenţii de televizor împărtăşesc multe simptome ale abuzului clinic, precum neputinţa de a pune capăt dependenţei lor, folosirea televizorului pentru a-şi calma nervii şi iritabilitatea în momentul în care sunt forţaţi să renunţe la obiceiul lor.

Statistici referitoare la dependenţa de exerciţii fizice sunt greu de găsit deoarece sunt încadrate în aceeaşi categorie cu problemele legate de mâncare. La fel ca alte dependenţe, cei care adoră să facă exerciţii îşi sacrifică sănătatea şi viaţa socială pentru "drogul" lor.

Un studiu publicat în "Behavioral Neuroscience" în august 2009 a dezvăluit asemănări între comportamentul celor care aleargă excesiv şi purtarea dependenţilor de droguri.

Nu doar celebrităţile sunt dependente de cumpărături, ci şi oamenii care duc o viaţă obişnuită.

Impulsul de a cumpăra mai mult decât este nevoie a fost asociat cu depresia şi a dus multe persoane dependente de cumpărături în pragul falimentului.

Asociaţia Americană a Psihologilor nu consideră că dependenţa de sex este o dereglare psihică ce poate fi diagnosticată. Cu toate acestea, creşterea numărului de grupuri de ajutor si apariţia a numeroase centre de recuperare arată că această problemă există şi necesită atenţie din partea medicilor.

Psihiatrii din lumea întreagă au recunoscut efectele negative pe care internetul le creează prin pornografie sau jocuri. În unele ţări, dependenţa de internet a devenit o reală problemă socială. În Statele Unite, în 2009, a fost deschis un centru de reabilitare a dependenţilor de internet, numit "ReStart", care oferă un program de recuperare timp de 45 de zile.

Numeroşi oameni nemulţumiţi de felul în care arată au apelat la chirurgia estetică. Oamenii fac orice şi plătesc oricât pentru a obţine un look perfect.

În 2006, Asociaţia britanică a chirurgilor plastici şi-a avertizat membrii în legătură cu pacienţi care suferă de tulburare dismorfică corporală (TDC) sau "sindromul urâţeniei". Chirurgia plastică reprezintă un efort nesfârşit pentru dependenţii de operaţii estetice, aceştia nefiind niciodată multumiţi de rezultate. Organizaţia a publicat un studiu alarmant conform căruia 40% dintre utilizatorii de Botox au recunoscut că au fost ademeniţi de atracţia unui tratament continuat.

Imaginea lui Jocelyn Wildenstein, o figură mondenă americană, care a cheltuit milioane de dolari pentru a arăta perfect, ilustrează ororile dependenţei de chirurgia estetică.