Cuvintele încrucişate împlinesc, în decembrie, 100 de ani de existenţă

Pe 21 decembrie 1913, un violonist american a publicat prima grilă de cuvinte încrucişate. De atunci, acest joc a cunoscut un veritabil triumf în lumea întreagă. Motivele succesului deosebit pe care l-au avut cuvintele încrucişate în ultimul secol sunt analizate în acest articol apărut pe site-ul nouvelobs.com.

Istoric - Având ideea de a include căsuţe negre într-un pătrat, un violonist american de origine britanic, Arthur Wynne, poate fi considerat ca fiind adevăratul inventator al cuvintelor încrucişate. El a propus prima lui grilă în Germania, fără a avea însă succes. Pe 21 decembrie 1913, Arthur Wynne a publicat-o în ziarul american New York World (în suplimentul acestuia, intitulat Fun), însă fără acele pătrate negre, pe care le-a introdus mai târziu. Succesul a venit imediat. La început, în Anglia (Morley Adams, în 1924, în Sunday Express - unde a înfiinţat prima agenţie de cuvinte încrucişate), apoi în Franţa, în acelaşi an (pe prima pagină a ziarului Dimanche-Illustré, apoi în alte publicaţii, precum Le Gaulois şi l'Excelsior). Tristan Bernard a consolidat succesul jocului, introducând mici desene în grilele sale, sub forma unor căsuţe negre. Când conţineau prea multe indicii, grilele sale erau însoţite de explicaţii.

Recorduri - Cotidianul francez Le Nouvel Observateur a publicat în 1989 o grilă 7x7 (7 rânduri şi 7 coloane) fără nicio căsuţă neagră. În 2010, Claude Coutanceau a creat o grilă de 9x9 fără nicio căsuţă neagră şi fără niciun cuvânt care să se repete. Revista l'Impossible a publicat o grilă 8x8 fără nicio căsuţă neagră, creată de Jean-Jacques Salgon. În 1997, Didier Clerc şi Pierre-Claude Singer au construit o grilă de 160.000 de pătrate şi 50.139 de cuvinte, care a fost inclusă în Cartea Recordurilor Guinness.

Misterul căsuţelor negre - În timp ce şcoala anglosaxonă dispune de numeroase căsuţe negre în poziţii simetrice, şcoala franceză le plasează acolo unde este nevoie, încercând să limiteze numărul acestora. Cu cât grilele sunt mai dificile, cu atât este nevoie de mai puţine căsuţe negre, pentru a permite cât mai multe cuvinte încrucişate. În ziare, unde grilele se adresează unui cititor grăbit, chestiunea gradului de dificultate nu poate fi pusă.

Nopţi fără somn - Coşmarul oricărui pasionat de cuvinte încrucişate - cuvintele din două litere, care apar mult prea des. Unele dintre aceste persoane spun că dispun de peste 400 de definiţii pentru aceste cuvinte scurte, însă cel mai mare coşmar al lor este "definiţia care nu vine", cuvântul negăsit din cauza căruia linia rămâne albă. De mult ori definiţia le vine în minte dimineaţa, după o noapte aproape albă, după ce subconştientul şi-a făcut treaba.

Spionaj - Cu puţin timp înainte de Debarcarea din 1944, câteva grile apărute în Daily Telegraph conţineau anumite coduri care trebuiau să fie secrete - Utah, Omaha, Neptun, Mulberry, Overlord, Juno, Gold, Sword - care au creat panică în rândul militarilor din trupele Aliaţilor. Grilele de cuvinte încrucişate au început să fie astfel considerate nişte cutii poştale ale spionilor. Autorul lor, Leonard Dawe, a fost anchetat şi arestat. Leonard Dawe era un profesor sever, cu o moralitate rigidă, cunoscut pentru talentul său de fotbalist şi criticat adeseori pentru faptul că juca meciuri de fotbal păstrându-şi ochelarii pe nas. A fost acuzat că a publicat într-o grilă codul secret "Dieppe" (sub definiţia "Port francez"), cu doar câteva zile înainte de raidul Aliaţilor în acest oraş francez (un adevărat dezastru militar). Profesorul britanic a explicat că grilele sale erau prea vechi pentru ca el să fi putut să cunoască numele de cod date plajelor pe care au debarcat Aliaţii şi a fost apoi eliberat. În 1984, Ronald French a dezvăluit că în epocă era elevul lui Leonard Dawe şi că el a fost acela care i-a sugerat profesorului său să introducă în grile acele cuvinte, pe care le auzise pronunţate de soldaţii britanici. "Spionul" avea pe atunci vârsta de 14 ani.

Pompei, prima grilă - Primele cuvinte încrucişate apar pe un zid din oraşul antic Pompei. Este vorba de un pătrat magic, ale cărui cuvinte se citesc în toate direcţiile: de la dreapta la stânga, de la stânga la dreapta, de sus în jos, de jos în sus. Sensul lor nu se schimbă, întrucât ordinea cuvintelor contează prea puţin în latină. Sensul aproximativ al acestei fraze este următorul: "Muncitorul Arepo foloseşte roţile ca formă de muncă".