REPORTAJ: Minculescu şi-a luat rămas bun de la Iris şi fani. Ultimul "Bună seara, prieteni! ", la Cluj

Curtea Castelului Banffy din comuna clujeană Bonţida se umple treptat, duminică, începând cu ora 20.00, mii de fani veniţi din toată ţara pregătindu-se pentru ultimul concert al trupei Iris, alături de Cristi Minculescu.

Locul, un tăpşan de pietriş şi iarbă, e impropriu pentru un astfel de concert, înghesuit între două clădiri şi o ruină şi străjuit de tarabe unde se vând nimicuri sau mici şi bere. Scena e mică, boxele aşijderea, dar nu mai contează, fanii îşi aşteaptă trupa favorită.

Gabi, un fan adevărat, crescut cu poza lui Minculescu pe pereţii camerei, a venit de la Bucureşti cu trenul până la Cluj şi a făcut autostopul până în comună, împreună cu prietena lui. Are peste 40 de ani şi cară în spate un rucsac.

"Nu puteam să ratez ultimul concert al lui Iris în care mai cântă Cristi. Habar nu am avut până acum că există o localitate în ţară care să se numească aşa. Bonţida. Sincer, nu mă aşteptam la gestul lui Cristi de a părăsi trupa. Mă gândeam că poate se va retrage odată Iris de pe scena muzicală, într-un concert grandios pe Naţional Arena, dar nu la Bonţida. Am crescut cu Iris, m-am rugat pentru Cristi când a avut problema de sănătate, şi am venit după ei să îi aud pentru ultima oară. Fără Minculescu, Iris nu înseamnă nimic. El e vocea, el e Iris", spune bărbatul cu ochi trişti.

Curtea castelului se umple încet-încet, iar lumea începe să îşi piardă răbdarea. Pe scenă evoluează o trupă ungurească, "De la Funk", care îşi depăşeşte timpul alocat spre exasperarea miilor de fani care încep să strige "Iris", "Iris".

Cristi Minculescu a sosit discret, împreună cu ceilalţi membri ai trupei, într-un cort alb instalat în dreapta scenei, iar la 21.45, în uralele mulţimii, urcă pe scenă. Începe să cânte prima piesă, iar abia la finalul acesteia salută publicul cu deja celebrele cuvinte: "Bună seara, prieteni!".

Dincolo de gardul de metal instalat în faţa scenei, o fată blondă, într-un tricou negru pe care scrie "Iris" cântă fiecare vers, fiecare strofă, trăind la maximum concertul. Are lacrimi în ochi când strigă "Nu pleca, Cristi", alături de cei din jur.

În faţa gardului, un rocker adevărat, cu pantaloni negri, curea cu ţinte şi o cămaşă de plasă, tot neagră, agită un tricou alb, pe care a scris cu marker mesaje adresate lui Cristi Minculescu: "Cristi, te iubim şi vom fi mereu alături de tine" şi "Iris, mereu împreună, doar aşa existăm".

Iris cântă piese cunoscute, iar Minculescu antrenează publicul, care bate din palme şi îi strigă numele, cântând versurile de la "Iris Maxima", "Cât aş vrea să zbor", "Vino pentru totdeauna", "Vrei să dormi", "Pentru tine cerul e prea sus".

Ora de concert trece ca o clipă, iar aproape de ora 23.00, Minculescu îşi ia rămas bun de la fani, după care se reîntoarce pentru ultimele două bisuri, aplaudat frenetic şi întâmpinat cu urale.

"Aceasta a fost Iris pentru voi în această seară, aş vrea să mulţumesc băieţilor cu care am petrecut atâta amar de vreme, lui Nelu, lui Boro, lui Valter, lui Relu, vouă, pentru suportul moral de-a lungul timpului, soţiei mele, Rodi - te iubesc -, şi lui Dumnezeu pentru că a trimis-o să mă salveze. Vă mulţumesc din inimă, vă mulţumesc foarte mult, să fiţi sănătoşi şi iubiţi, pa", sună mesajul de adio al lui Cristi Minculescu.

Salută publicul împreună cu ceilalţi membri ai Iris, cu mâinile ridicate deasupra capului, după care coboară de pe scenă şi se urcă toţi într-o maşină care părăseşte curtea Castelului Banffy din Bonţida.

Un domn în vârstă, venit din Gherla, fredonează "Floare de Iris" şi spune cu lacrimi în ochi: "Regret că dispare de pe scena cântecului românesc de rock un titan. De 35 de ani, de la început, am fost alături de Iris. A murit regele, trăiască regele, Iris trebuie să meargă înainte".

(Material de Vasile Măgrădean, corespondenti@mediafax.ro)