ANALIZĂ: CC decide post factum dacă învestirea Guvernului Ponta III respectă rigorile constituţionale

Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să verifice dacă modalitatea în care noul Guvern, Ponta III, a fost învestit în Parlament a respectat Constituţia, cu accent asupra programului de guvernare şi asupra efectelor înlocuirii PNL cu UDMR în Executiv.

În mod formal, PDL contestă doar constituţionalitatea hotărârii Parlamentului prin care a fost realizată remanierea guvernamentală. De altfel, o sesizare adresată Curţii Constituţionale care să aibă efect juridic asupra poziţiei de premier a lui Victor Ponta, dar şi asupra Guvernului în ansamblu, ar fi putut fi realizată doar de preşedintele Traian Băsescu ori şefii camerelor Parlamentului, în cazul unui conflict juridic de natură constituţională.

Sesizarea PDL priveşte, însă, neconstituţionalitatea modificărilor aduse în Parlament în componenţa Guvernului, şi nu mandatul premierului Victor Ponta. Democrat-liberalii şi-au axat argumentele pe faptul că Guvernul ar fi operat modificări asupra programului de guvernare fără ca acesta să fie validat de Parlament.

Astfel, PDL reclamă că acordul politic şi acordul de guvernare încheiat între USD şi UDMR aduc modificări programului de guvernare, iar documentul nu a fost înaintat pentru a obţine girul Parlamentului. Cu toate acestea, USD nu are în prezent vreo calitate juridică şi, implicit, acordurile semnate cu UDMR nu au o valoare juridică, ci una politică.

În viziunea PDL, schimbarea programului de guvernare poate fi făcută fie printr-o redesemnare de premier, fie printr-o angajare a răspunderii în Parlament asupra unui program, "inclusiv de guvernare".

"În situaţia în care s-ar dori modificarea sau completarea Programului de guvernare, în Constituţie sunt prevăzute două căi procedurale. Astfel, o primă cale presupune desfăşurarea procedurii constituţionale prevăzută la art.103 din Constituţie, prim-ministrul trebuind să îşi dea demisia. Ca urmare, modificarea sau completarea unui program de guvernare se poate face numai în condiţiile acceptării de către Parlament a unui nou program al Guvernului. În alte cuvinte, programul de guvernare nu poate fi modificat sau completat, decât prin aprobarea unui alt program de guvernare. O a doua cale este cea referitoare la angajarea răspunderii Guvernului asupra unui program, inclusiv de guvernare, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege, în condiţiile art.114 din Constituţie", se arată în sesizarea PDL adresată CC.

De asemenea, democrat-liberalii afirmă că soluţia aleasă de majoritatea parlamentară, de a introduce în hotărârea Parlamentului precizarea că noul Cabinet îşi "asumă" programul de guvernare din 2012 şi angajamentele USL, încalcă prevederile Constituţiei.

"În situaţia de faţă, nu a fost utilizată niciuna dintre cele două căi procedurale, şi ca urmare, completarea programului de guvernare acceptat în anul 2012 de către Parlament este neconstituţională, fiind astfel încălcate atât prevederile art.103 din Constituţie, cât şi cele din art.114 din Legea Fundamentală", se arată în sesizarea PDL.

Decizia Curţii Constituţionale vine post factum, după semnarea decretelor de către Traian Băsescu

Analiza Curţii Constituţionale vine după ce preşedintele Traian Băsescu a acceptat să semneze decretele pentru numirea noilor miniştri ai Guvernului Ponta III. De altfel, decretele preşedintelui au fost emise în baza hotărârii Parlamentului, publicată între timp în Monitorul Oficial.

Iniţial, şeful statului afirma că aşteaptă decizia Curţii pe această speţă pentru a se hotărî, în funcţie de verdict, dacă îi numeşte pe noii miniştri.

Totodată, Traian Băsescu a renunţat şi la posibilitatea de a solicita judecătorilor constituţionali soluţionarea unui conflict juridic legat de noul Cabinet Ponta, posibil conflict care însă a fost stins odată cu semnarea decretelor.

Astfel, în situaţia în care judecătorii Curţii Constituţionale ar constata neconstituţionalitatea hotărârii de învestire a noului Guvern, consecinţa ar putea viza valabilitatea decretelor prezidenţiale emise pentru numirea noilor miniştri, fapt care nu ar viza în mod direct mandatul de premier al lui Victor Ponta.

De altfel, remanierea guvernamentală realizată prin Parlament a avut un singur precedent, în cazul Cabinetului Tăriceanu din 2007, care nu a fost supusă nici în acel moment unei analize a Curţii Constituţionale.

La acel moment, posibilitatea contestării hotărârilor Parlamentului la Curtea Constituţională nu era prevăzută în legea de funcţionare a CC, prevederea fiind introdusă în 2010 la propunerea actualului ministru Dan Şova.

Pe de altă parte, atât în cazul admiterii sesizării PDL, cât şi în situaţia respingerii acesteia, judecătorii CC ar trebui să prezinte o interpretare constituţională asupra situaţiei remanierii guvernamentale, realizată prin Parlament. Judecătorii ar putea, astfel, să stabilească consecinţele juridice ale situaţiei în care un partid, parte a unei alianţe politice care a desemnat candidatul pentru postul de premier, părăseşte Executivul. Pentru acest lucru, judecătorii constituţionali ar trebui să-şi extindă controlul dincolo de sesizarea PDL, având opţiunea de a amâna pronunţarea în această speţă şi de a solicita documente suplimentare de la Parlament ori de la şeful statului.

Cu toate acestea, valoarea unei decizii a CC ar putea fi doar una de principiu, pentru a stabili o jurisprudenţă în domeniu, dar să nu aibă consecinţe privind demiterea Guvernului. Aceasta deoarece, potrivit legii fundamentale, revocarea Executivului poate avea loc doar în Parlament, prin adoptarea unei moţiuni de cenzură sau prin demisia prim-ministrului.

Bizarerii şi sincope în procedurile pentru promovarea Cabinetului Ponta III

Învestirea Guvernului Ponta III a fost marcată de o serie de bizarerii procedurale şi declaraţii contradictorii atât din partea preşedintelui Traian Băsescu, cât şi a premierul Victor Ponta.

Acesta din urmă afirma în primă instanţă că remanierea guvernamentală se va realiza strict în baza aticolului 85, alineatele 2 şi 3 din Constituţie: "(2) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. (3) Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita atribuţia prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru".

Totuşi, hotărârea Parlamentului pentru remanierea Guvernului cuprinde, la solicitarea PSD, o prevedere referitoare la programul de guvernare din 2012 şi la asumarea angajamentelor Uniunii Social Liberale. Menţiunea a fost introdusă după ce şeful statului a avertizat că este posibil ca validarea noului Guvern să ajungă la CC, având în vedere că programul de guvernare din 2012 nu mai e valabil atât timp cât unul dintre partenerii din USL nu mai e la guvernare, iar în locul acestuia a venit alt partid.

Şi prevederea din hotărârea Parlamentului referitoare la programul de guvernare, care nu face obiectul remanierii guvernamentale, a fost contestată la Curtea Constituţională de PDL, pe motiv că nu face obiectul prevederilor constituţionale prevăzute în cazul remanierilor.

De altfel, hotărârea Parlamentului din 2012, prin care Guvernul Victor Ponta II primea încrederea Parlamentului, cuprindea doar următorul text: "Articol unic: Se acordă încredere Guvernului, în componenţa prevăzută în anexa nr. 1, pentru realizarea Programului de guvernare prevăzut în anexa nr. 2."

În hotărârea în cazul noului Guvern, Ponta III, se arată: "Guvernul, în componenţa rezultată după remanierea prevăzută la art 1. (lista noilor miniştri, n.r.) şi-a asumat Programul de guvernare, astfel cum a fost prezentat în şedinţa Camerelor reunite din data de 21 decembrie 2012 şi aprobat prin Hotărârea Parlamentului României 45/2012, angajamentele Uniunii Social Liberale fiind preluate şi asumate de formaţiunile politice care compun şi susţin Guvernul".

Totuşi, în cuprinsul documentului nu se precizează care sunt formaţiunile componente ale noului Executiv, dar în schimb se face referire la USL.

În cele din urmă, după mai multe discuţii Băsescu-Ponta şi după atacarea hotărârii Parlamentului la CC de către PDL, preşedintele şi premierul au ajuns la o înţelegere: primul a semnat decretele de învestire a noilor miniştri, celălalt a anunţat că Guvernul îşi asumă răspunderea în Parlament pe un program, aşa cum prevede articolul 114 din Constituţie.

Astfel, premierul Victor Ponta a anunţat că Guvernul îşi va angaja răspunderea asupra unui program, despre care a afirmat că nu este un "program de guvernare", ci un "program politic". În cazul în care angajarea răspunderii va ajunge la final, Executivul ar urma să funcţioneze în baza unui "program de guvernare", dar şi a "programului politic" diferit de cel prevăzut în hotărârea iniţială a Parlamentului.

Dacă însă Curtea acceptă sesizarea PDL şi declară neconstituţională hotărârea Parlamentului în baza căreia au fost emise şi decretele de numire a noilor miniştri, instituţiile şi politica românească vor fi puse într-o situaţie fără precedent, moment din care soluţiile sunt greu de prevăzut.