#Colectiv: Politicieni intangibili daţi la o parte şi primul Guvern tehnocrat al României

Primul şi cel mai de impact efect asupra scenei politice pe care l-a avut incendiul din clubul Colectiv a fost demisia Guvernului în funcţie la acea dată. Marţi, 3 noiembrie 2015, a patra zi de la tragedia din clubul bucureştean şi după trei zile de doliu naţional, zeci de mii de oameni au ieşit pe străzile din Capitală şi din toată ţara pentru a-şi exprima revolta faţă de clasa politică. ”Corupţia ucide” a fost sloganul sub care s-a cerut plecarea celor consideraţi responsabili de moartea tinerilor arşi de vii în clubul Colectiv. Erau vizaţi, în primul rând, prim-ministrul Victor Ponta, ministrul de interne, Gabriel Oprea şi primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone.

A doua zi, miercuri, 4 noiembrie, la ora 10 şi 33 de minute Liviu Dragnea a anunţat că ”primul ministru a hotărât să îşi depună mandatul pentru că nu se mai poate continua aşa”. „Am înţeles că unii parteneri de-ai noştri nu doresc să îşi asume nicio responsabilitate şi nu înţeleg că nu se mai poate face politică rupţi de societate sau de ceea ce cer oamenii în toată societatea”, a declarat atunci Dragnea pe holurile Parlamentului cu referire directă la UNPR şi, mai ales, la Gabriel Oprea care, cu toate insistenţele PSD, a refuzat să se retragă din Guvern.

Abia la ora 10 şi 45 de minute a confirmat şi Victor Ponta ceea ce spusese Dragnea cu aproape un sfert de oră mai devreme, şi anume că îşi dă demisia din funcţia de şef al Guvernului. ”Am obligaţia să constat supărarea legitimă care există în cadrul societăţii. Oamenii simt nevoia de mai mult şi ar fi o greşeală din partea mea să ignor acest lucru. Începînd de astăzi îmi depun mandatul de prim-ministru. Fac acest lucru pentru că în anii de politician am rezistat la orice bătălie cu adversarii politici însă nu mă bat cu oamenii”, şi-a motivat Ponta demisia din funcţia de prim-ministru.

”A fost nevoie să moară oameni pentru ca această demisie să se întâmple”, a exclamat preşedintele Iohannis, care îi mai ceruse lui Ponta să demisioneze pe data de 5 iunie atunci când procurorii DNA l-au pus pe şeful Guvernului sub învinuire pentru fapte penale.

În aceeaşi zi de miercuri, 4 noiembrie, primarul sectorului 4 îşi anunţa şi el demisia din funcţie prin intermediul unui comunicat de presă semnat ”Cristian Popescu Piedone, de profesie om”. ”Poate că atunci când mii de oameni ies în stradă să-ţi ceară să pleci şi alte mii cer acelaşi lucru pe reţelele de socializare, e bine uneori să asculţi. Îmi asum această vină morală, cât despre cea legală, voi lăsa Justiţia să îşi spună cuvântul", a scris Piedone în comunicatul de presă prin care îşi anunţa demisia. Sâmbătă, la o zi de la tragedie, după ce Read Arafat anunţa că localul Colectiv nu avea autorizaţii de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Piedone spunea că nu are ce să-şi reproşeze şi că, din punctul de vedere al primăriei, Clubul Colectiv a funcţionat legal, controalele inspectorilor săi desfăşurându-se înainte de ora 16.30, în cadrul programului de lucru, nu seara şi noaptea, când clubul are activitate.

Prin demisia Guvernului, mingea a fost pasată în terenul preşedintelui, care trebuia acum să nominalizeze un alt prim-ministru după consultarea partidelor parlamentare. Klaus Iohannis a ales însă să joace în alt registru, diferit faţă de cel cu care era obişnuită clasa politică românească. A chemat la consultări partidele politice, dar, lucru nemaiîntâlnit până atunci, a invitat şi mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile şi ai protestatarilor. "Aceasta este o întâlnire atipică, pentru că vremuri deosebite produc rezultate deosebite”, şi-a motivat Klaus Iohannis demersul.

În vreme ce partidele nu au făcut nicio propunere de prim-ministru, ba mai mult PNL a cerut chiar dizolvarea Parlamentului şi alegeri anticipate, reprezentanţii societăţii civile au venit în faţa preşedintelui cu revendicări precum ”resetarea clasei politice”, depolitizarea administraţiei sau integritate în funcţiile publice. Klaus Iohannis i-a ascultat atât pe politicieni, cât şi pe cei din societatea civilă, a mers într-o seară în mijlocul protestatarilor din stradă, apoi a mai făcut o rundă de consultări cu partidele.

De această dată, politicienii au venit cu variante diferite faţă de prima rundă. PSD l-a propus prim-ministru pe Liviu Vionea, fost ministru al bugetului în Guvernul Ponta, iar liberalii au mers la consultările de la Cotroceni cu solicitarea organizării alegerilor anticipate, ulterior renunţând la ideea dizolvării Parlamentului şi precizând că vor susţine orice variantă de premier va propune preşedintele. La fel au declarat şi cei de la UDMR şi UNPR.

Varianta lui Klaus Iohannis a fost desemnarea unui premier tehnocrat, fără apartenenţă politică, în persoana fostului comisar european Dacian Cioloş. Partidele politice au calificat propunerea preşedintelui drept o soluţie bună, mai puţin PSD care, deşi nu a respins această variantă, s-a arătat mai prudent în declaraţii. ”Toată lumea este în opoziţie acum”, a exclamat liderul PSD, Liviu Dragnea. În schimb, partenerii PSD de la ALDE s-au pronunţat împotriva soluţiei, la fel şi parlamentarii PMP.

Pe 17 noiembrie, la 18 zile de la tragedia din Clubul Colectiv, guvernul de tehnocraţi condus de Dacian Cioloş a fost învestit în Parlament cu 389 de voturi ”pentru” şi 115 ”împotrivă”.

Citeşte şi: #Colectiv. Eugen Iancu: Când l-am văzut la spital pe Alexandru, am simţit că e mort

Citeşte şi: Premierul Dacian Cioloş se întâlneşte cu supravieţuitori ai tragediei din Colectiv

Citeşte şi: #COLECTIV: Mărturiile medicilor: Au fost paşi foarte mici. Doamne fereşte de un cataclism - VIDEO

Citeşte şi: #COLECTIV: O oră de religie deschisă dedicată victimelor va avea loc la o şcoală din Capitală

Citeşte şi: #COLECTIV Monumentul dedicat victimelor din Colectiv va fi sfinţit duminică

Citeşte şi: #COLECTIV: Peste 50% din localurile închise după tragedia din Colectiv au fost deja redeschise - FOTO

Citeşte şi: #COLECTIV: Decontarea tratamentelor în străinătate pentru pacienţii din Colectiv, prelungită cu doi ani