Marko Bela: Reluarea şedinţelor comune de guvern româno-ungare ar putea rezolva problemele bilaterale

"Nu avem voie să riscăm o astfel de relaţie prin gesturi pripite", declară senatorul, care subliniază, potrivit RFI, că "Ţinutul Secuiesc rămâne o problemă".

Marko Bela consideră că "relaţiile celor două ţări în trecut au fost încărcate de o serie de litigii, conflicte istorice".

"Din aceste considerente, cu toţii trebuie să fim foarte atenţi şi foarte responsabili când încercăm să construim un parteneriat cât mai strâns între cele două ţări. Eu afirm că în deceniile trecute, totuşi s-a reuşit acest lucru şi nu avem voie să riscăm o astfel de relaţie prin nişte gesturi pripite şi mai ales prin discuţii, divergenţe prin presă. Există instrumente diplomatice, pentru a negocia, pentru a discuta, pentru a rezolva orice problemă apărută. Aş sublinia că în plus, problema etnică, mai ales în acest spaţiu al Europei este una delicată şi trebuie să fim foarte prudenţi şi foarte vigilenţi", a spus fostul preşedinte UDMR, citat de RFI.

Senatorul UDMR nu este de acord "ca în astfel de chestiuni să existe luări de poziţie în primul rând în mod public, prin calea presei, de unde ar veni aceste declaraţii şi din partea Ungariei şi din partea României. Între cele două ţări trebuie să existe un dialog diplomatic, un dialog politic".

Marko Bela pune asperităţile din relaţia româno-ungară pe seama lipsei unui dialog permanent: "Ceea ce s-a întâmplat de fapt se explică şi prin lipsa unui astfel de dialog permanent. Mi se pare că au trecut vreo patru sau cinci ani de când nu au mai fost şedinţe comune ale celor două guverne, în timp ce între 2005-2008, în fiecare an au existat astfel de şedinţe, ceea ce a însemnat că în timpul anului, guvernele, ministerele au fost în permanentă legătură. În ultimii ani, s-a întrerupt acest şir al şedinţelor comune şi se simte acest lucru. Dacă vreţi, am un proverb românesc foarte bine cunoscut: ochii care nu se văd se uită!".

Liderul senatorilor UDMR subliniază că "problema nu e în totalitate rezolvată" şi că Ţinutul Secuiesc rămâne o problemă: "Nu afirm că în problema limbii materne, în problema învăţământului în limba maternă, în general, în ceea ce priveşte relaţiile etnice nu am progresat. Am progresat foarte mult. Dar Ţinutul Secuiesc în continuare rămâne o problemă".

"În cazul zonelor sau unităţilor administrativ-teritoriale unde există o populaţie minoritară consistentă, unde în cazul maghiarilor sunt mulţi maghiari, bineînţeles că trebuie să se găsească şi să se acorde atribuţii speciale, mai ales în privinţa problemelor care privesc identitatea naţională: învăţământul, folosirea limbii materne, aşa cum există aşa ceva şi în acest moment, dar aceste drepturi bineînţeles că vor trebui lărgite în anumite domenii şi în general, o putere de decizie mai mare în acele unităţi administrativ-teritoriale. Ceea ce nu înseamnă că eu contest că şi celelalte unităţi administrativ-teritoriale ar trebui să aibă puteri cât mai mari. Situaţiile speciale necesită soluţii speciale", explică Marko Bela.

Ungaria vrea o rezolvare prin dialog a situaţiei care a evoluat după ce România a interzis folosirea steagului secuiesc pe clădirile publice, a declarat secretarul de stat din Ministerul ungar de Externe Zsolt Nemeth, afirmând că Budapesta nu vrea ca problema să fie ridicată la nivel european.

El a afirmat că este în interesul Ungariei să rezolve situaţia prin dialog cu România, mai degrabă decât ca tensiunile să escaladeze. "Lucrăm pentru reducerea acestei tensiuni", a adăugat el.

Miercuri, ministrul român de Externe Titus Corlăţean a ameninţat cu expulzarea ambasadorului Ungariei la Bucureşti Oszkar Fuzes după ce diplomatul şi-a exprimat sprijinul faţă de autonomia Ţinutul Secuiesc, exprimând şi ideea că ar susţine modificarea articolului 1 din Constituţia României. Ministrul român de Externe a protestat şi faţă de afirmaţiile lui Nemeth, care i-a cerut Guvernului român să renunţe la interdicţia privind steagul secuiesc şi să înceteze "agresiunea simbolică" împotriva minorităţii maghiare.

Ministrul ungar de Externe, Janos Martonyi, a discutat joi la telefon cu omologul său român, şi a declarat ulterior că Ungaria şi România vor continua cooperarea "ţinând cont de sensibilităţile celor două ţări, de dreptul natural al comunităţilor etnice, principiile europene şi standardele privind minorităţile etnice". 

Citeşte şi: Corlăţean a discutat cu Martonyi despre evitarea escaladării atitudinilor din cele două ţări