ANAF: Firmele implicate în "speţa Celestini" au prejudiciat statul cu 357 de milioane de euro

"În perioada 2009 - 2010, Garda Financiară şi Autoritatea Naţională a Vămilor, instituţii subordonate ANAF, au finalizat mai multe acte de control la mai multe societăţi implicate în această speţă, fiind stabilit un prejudiciu total în valoare de 357 de milioane de euro adus bugetului general consolidat, constând în cea mai mare parte din accize şi taxă pe valoare adăugată. Totodată, ANAF, prin Garda Financiară şi Autoritatea Naţională a Vămilor, a sesizat şi a înaintat actele de control organelor de urmărire penală în vederea continuării cercetărilor", se precizează într-un comunicat al ANAF referitor la "speţa Celestini" remis, miercuri, agenţiei MEDIAFAX.

Nicolae Adrian Gavrilă, consilier superior în cadrul Direcţiei Generale de Coordonare a Inspecţiei Fiscale din Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, a fost reţinut, miercuri, de procurorii anticorupţie, pentru că ar fi cerut şi primit mită în schimbul unor intervenţii în favoarea unor firme ale unui denunţător. Alături de el, în acest dosar a fost ridicat şi avocatul bucureştean Marius Stăncescu.

Procurorii susţin că, în perioada 2007-2008, Gavrilă, în calitate de consilier în cadrul ANAF, a primit de la un denunţător suma de 120.000 de euro pentru a interveni pe lângă "factori de decizie" din ANAF pentru a evita blocarea conturilor unei firme. În 2008, Gavrilă i-a cerut aceluiaşi denunţător suma de 400.000 euro, "pentru a interveni pe lângă o persoană cu funcţie de conducere la Administraţia Naţională a Vămilor, pe lângă care lăsase să se creadă că are influenţă, astfel încât să fie efectuat transferul unei cantităţi de 960 de tone tutun din România în Italia, fără plata accizelor aferente". În noiembrie 2010, Gavrilă "a pretins suma de 200.000 de euro pentru a interveni pe lângă aceeaşi persoană cu funcţie de conducere la Administraţia Naţională a Vămilor, în vederea ridicării sechestrului de pe tutunul aflat în porturile Constanţa şi Giurgiu".

În luna august 2009, avocatul Marius-Cătălin Stăncescu a primit de la acelaşi denunţător suma de 50.000 de euro, prin intermediul SC Amerisco Enterprises LTD - societate de tip off shore - pentru a interveni pe lângă comisari din cadrul Gărzii Financiare - Comisariatul General, pe lângă care a lăsat să se creadă că are influenţă, pentru a nu se constata, cu prilejul unei verificări la firma la care denunţătorul era acţionar, fapte de evaziune fiscală şi de contrabandă.

Avocatul Stăncescu i-a cerut aceluiaşi denunţător, în noiembrie 2010, 30.000 de euro, din care a şi primit suma de 21.000 de euro, pentru a interveni pe lângă mai mulţi comisari din structura centrală a Gărzii Financiare, "pe lângă care a lăsat să se creadă că are influenţă", pentru ca instituţia să nu constate mai multe fapte de evaziune fiscală şi de contrabandă la firma la care denunţătorul era acţionar.

Acelaşi denunţător i-a promis avocatului că, prin intermediul acestuia, va da un milion de euro "unei persoane din conducerea ANAF", în schimbul banilor denunţătorului urmând să-i fie îngăduit să deschidă o fabrică de ţigări care să funcţioneze clandestin şi care să fie ferită de controalele inspectorilor ANAF. Cu acest prilej, avocatul a cerut o sută de mii de euro, zece la sută din mita care urma să fie dată prin intermediul său.

Omul de afaceri italian Antonello Celestini, care l-ar fi denunţat procurorilor DNA pe Nicolae Gavrilă, consilierul superior al ANAF arestat miercuri împreună cu un avocat, a susţinut, la Realitatea TV, că banii ceruţi de cei doi ar fi trebuit să ajungă la "un şef mare de la vamă", pentru că se apropiau alegerile.

Celestini a declarat, miercuri, că l-a cunoscut pe Gavrilă în Italia, atunci când acesta, aflat acolo în concediu, l-a vizitat pe omul de afaceri, împreună cu un alt afacerist italian, cunoştinţă comună. Celestini şi Gavrilă s-au revăzut apoi în România, după ce consilierul superior al ANAF ar fi venit la italian pentru a-i spune că îl poate ajuta în cazul în care are "probleme" în afaceri.

"Când am avut nevoie, l-am sunat şi l-am chemat", a continuat italianul, povestind că cei de la vamă îi făceau probleme în tentativa sa de a duce în Italia 960 de tone de tutun cumpărat din România, o tranzacţie comercială "perfect legală".

Celestini a fost întrebat de jurnalişti la cine ar fi trebuit să ajungă banii ceruţi de Gavrilă. "Nu ştiu dacă e bine să spun la momentul ăsta. Era un şef de la vamă. Un şef mare de la vamă", a răspuns italianul, refuzând să divulge identitatea persoanei, pe motiv că ar putea "strica" ancheta procurorilor.

Întrebat dacă destinatarul banilor era şeful Autorităţii Naţionale a Vămilor, Viorel Comăniţă. Celestini a refuzat în continuare să divulge identitatea "şefului mare de la vamă", răspunzând, amuzat: "Nu! Nu ştiu! Dar asta ştie DNA".

"Eu ştiu un lucru: că, la momentul respectiv, (au fost prinşi de DNA, n.r.) numai nişte intermediari. Nu e vorba numai de domnul Gavrilă, mai e şi altcineva implicat în povestea asta. Au fost prinşi toţi. Eu cred că dacă zic acum cine e, cine mi-au zis ei că e, stric o lucrare a DNA şi nu vreau să fac asta. Cred că nu trebuie să plătească răutăţile numai pionii. Cine a organizat o anumită chestie? Cine a încercat să facă şantaj? Cine a dus în gravă criză nişte firme, care plăteau salarii, care plăteau taxe? Şi totul degeaba, numai dintr-o răzbunare personală şi pentru a obţine ceva personal. Domnul Gavrilă e doar un pion!", a spus Antonello Celestini.