Băsescu a discutat la Comisia Europeană despre Ridzi şi CSM

"În cursul zilei de ieri am avut discuţii cu preşedintele Barroso şi cu comisarul pentru justiţie şi afaceri interne, cu doamna Malmström, legate de Raportul pe justiţie. I-am ajutat şi să înţeleagă unele elemente care vor face obiectul Raportului. Spre exemplu, unul din lucrurile care nu erau înţelese era cazul Ridzi sau CSM-ul. La cazul Ridzi interpretarea era că nu s-a aprobat începerea urmăririi penale, ceea ce nu este corect pentru că, în cazul Ridzi, dosarul de fond care viza suma cheltuită a fost aprobat şi este sub investigaţie pentru suma despre care era vorba - cred că dumneavoastră ştiţi mai bine, 75.000 euro, 100.000 euro, nu mai ştiu, cu celebra scenă. Deci, pentru acel dosar s-a aprobat începerea urmăririi penale, nu s-a aprobat solicitarea de peste câteva luni legată de investigaţia IT, investigarea calculatorului", a declarat Traian Băsescu, potrivit unui comunicat al Preşedinţiei remis sâmbătă dimineaţă.

El a subliniat că a explicat că Monica Iacob Ridzi este în ancheta Parchetului şi Parlamentul a aprobat începerea urmăririi penale.

"De asemenea, am clarificat şi ce trebuie să se întâmple, în mod legal, cu CSM-ul, pentru că, dacă vă amintiţi, în Raportul din vara anului trecut se atenţiona asupra unei tranziţii legale şi fără probleme la noul CSM, iar scrisoarea Comisiei Europene din decembrie 2010 punea sub semnul întrebării credibilitatea CSM-ului, ca urmare a faptului că, în aprecierea Comisiei, nu se respectase legea cu privire la alegerea membrilor CSM şi unii dintre membrii CSM erau la al doilea mandat. Am explicat care este procesul care urmează să se desfăşoare în urma deciziei Curţii Constituţionale", a adăugat şeful statului.

Plenul Camerei Deputaţilor a respins, în decembrie 2010, cererea DNA de încuviinţare a percheziţiei informatice în cazul Ridzi, precum şi cererea de extindere a cercetării penale.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat atunci că respingerea cererilor justiţiei în cazul Ridzi reprezintă o abordare care face foarte mult rău fostului ministru, pentru că o aşează în categoria Adrian Năstase, dar şi PDL, pentru că îl aşează în categoria PSD.

Curtea Constituţională a statuat, recent, că retroactivitatea legii priveşte modificarea unei situaţii pentru trecut, iar nu reglementarea diferită a unei situaţii juridice pentru viitor, astfel că doar opt din cei 11 judecători şi procurori aleşi în noul CSM pot fi validaţi de către Senat.

Curtea subliniază - în decizia sa, luată cu majoritate de voturi în 25 ianuarie şi publicată joi - faptul că având în vedere imperativul constituţional referitor la organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, până la reluarea şi finalizarea alegerilor pentru cele trei demnităţi (judecătorii Lidia Bărbulescu şi Dan Lupaşcu şi procurorul Dan Chiujdea-n.r.) ce au atras viciul de neconstituţionalitate, Senatul are îndatorirea constituţională să procedeze la validarea celorlalţi membri aleşi cu respectarea legii.

Toate aceste aspecte reliefează faptul că prin Hotărârea Plenului Senatului nr.43 din 22 decembrie 2010 privind validarea magistraţilor aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, dintre care, contrar prevederilor legale, trei se află la al doilea mandat, au fost încălcate prevederile art.1 alin.(5) din Constituţie, potrivit cărora "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie". Principiul supremaţiei Constituţiei şi principiul legalităţii sunt de esenţa cerinţelor statului de drept, în sensul prevederilor constituţionale ale art.16 alin.(2), conform cărora "Nimeni nu este mai presus de lege".

În urma scrutinului pentru alegerile CSM din 1 noiembrie 2010, au fost aleşi în Consiliul Superior al Magistraturii din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie: judecător Lidia Bărbulescu - 69 voturi, iar judecător Mircea Bucurel Aron - 62 voturi. Judecătorii aleşi din partea curţilor de apel sunt: judecător Dan Lupaşcu - 461 voturi; judecător Alexandru Şerban - 383 voturi; judecător Nicolae Horaţius Dumbravă - 313 voturi, iar din partea tribunalelor: judecător Adrian Toni Neacşu - 331 voturi.

Din partea judecătoriilor au fost aleşi, după al doilea tur de scrutin din 5 noiembrie, Marius Tudose Badea de la Judecătoria sectorului 3 Bucureşti - 1.144 voturi şi Cristi Vasilică Danileţ de la Judecătoria Oradea - 941. Din primul tur, a fost ales din partea parchetelor de pe lângă curţile de apel procurorul George Bălan - 90 voturi; din partea parchetelor de pe lângă tribunale procurorul Oana Schmidt Haineală - 153, iar din partea parchetelor de pe lângă judecătorii procuror Dan Nicolae Chiujdea - 607 voturi.

Lista a fost validată de Senat, însă 30 de senatori PDL au contestat hotărârea la Curtea Constituţională.

PDL a susţinut faptul că judecătorii Lidia Bărbulescu şi Dan Lupaşcu şi procurorul Dan Chiujdea - aleşi pentru un mandat de şase ani în urma aleşilor în 2004 (în condiţiile legii de atunci) şi desemnaţi pentru un alt mandat la alegerile din 2010 - nu mai pot exercita un alt mandat.