Clima schimbă agricultura românească: curmale şi kiwi la Dăbuleni, livezi de smochini în Roşiori, Teleorman sau fructe de goji la Braşov. Ce mai urmează?

Adaptarea în România a cul­turilor mediteraneene vine în contextul în care schim­bările climatice pun sub semnul întrebării producţii­le culturilor tradiţionale. Iernile blânzi, primă­verile cu temperaturi ridicate, cum au ajuns în acest an la maxime de 30 C în aprilie, verile foarte călduroase şi toamnă cu secetă sunt semne ale viitoarei clime din România.

„Noi urmărim schimbările climatice, pen­tru că suntem foarte expuşi în zona aceasta şi ne pregătim să facem faţă. Una dintre măsurile pe care le-am luat a fost să găsim specii potrivite condiţiilor climatice actuale şi viitoare. Temperaturile ridicate din iarna aceasta, mult peste media lunară multianuală, au pornit vegetaţia culturilor cu 9-24 de zile mai devreme, foarte multe. Din experienţa noastră, am dovedit că se pot face curmale, kiwi, kaki şi fistic la Dăbuleni. Chiar şi măslinul vegetează aici, înfloreşte, leagă, dar încă nu a dat fructe“, spune Aurelia Diaconu, director al Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni.

Ea mai spune că există riscul dispariţiei culturilor tradiţionale din cauza schimbării condiţiilor climatice.

Mai întâi a fost ghiveciul

Chiar şi fără date statistice, INS-ul spune că în România culturile exotice sunt încă în scop experimental, dar amprenta climei asupra culturilor locale este deja vizibilă în gospodăriile oamenilor.

Într-un sat din Timiş, în aproape fiecare curte se găseşte un lămâi la ghiveci, într-o altă curte din Belciugatele, judeţul Călăraşi, o familie are kiwi la ghiveci, iar în Topoloveni, judeţul Argeş, doi soţi cresc un clementin.

În acelaşi timp, o tânără din Bucureşti a reuşit să producă câteva măsline pe balcon, după ce a adus un măslin la ghiveci din Grecia, în urmă cu şase ani, într-un rucsac.

„Tatăl meu are un kiwi în ghiveci, de la o prietenă, şi testează această cultură pentru a vedea cum se dezvoltă. Rezistă până acum. Mai are şi un mandarin care a înflorit“, spune Ioana. Tatăl său este din Belciugatele, judeţul Călăraşi, unde în mod tradiţional se cultivă cereale.

Ana, o tânără de 20 de ani, spune şi ea că părinţii săi au în curte un clementin şi un lămâi în localitatea Topoloveni, din judeţul Argeş, unde de regulă sunt livezi întinse de pruni, fiind judeţul cu cel mai mare număr de astfel de pomii.

„Tot timpul primim cereri pentru lămâi şi portocali în ghiveci. Acum nu mai avem pe stoc, pentru că îi aducem din Grecia, dar există interes pentru citrice în România. Clienţii noştri fie le ţin în apartament, fie pe terasă, fie în curte“, spune reprezentantul Grădinei Gabico, un magazin agricol. Andra, o tânără de 35 de ani din Bucureşti, îşi aminteşte că a adus acum şase ani dintr-un city break din Grecia un măslin la ghiveci, în rucsac, care avea 20 cm şi acum are peste 1 m. Îl ţin în apartament, dar şi pe balcon, iar anul trecut a avut primele roade.

Următorul pas este cultura pe spaţii mai mici în câmp, iar estimările fermierilor arată că fără adaptarea la climă nu vor face faţă viitorului. „Trebuie să adaptăm tehnologiile de cultură la schimbările climatice şi să valorificăm eficient solurile. De exemplu, cu seceta, la grâu în zona noastră se obţin 3-4 tone/hectar, iar la cartoful dulce 20-30 de tone. Dacă nu investim şi nu folosim potenţialul pe care-l avem, nu vom face faţă viitorului“, crede Aurelia Diaconu, director al Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni.

Livada cu smochini

„Smochinele aveau de suferit din cauza îngheţurilor în urmă cu câţiva ani, dar acum produc chiar şi de două ori pe an. Însă, o problemă cu care ne confruntăm sunt în­gheţurile târzii, în lunile martie şi aprilie, care au dus la distrugerea pomilor consa­craţi: cais, piersic, măr, păr, cireş, vişin“, a precizat Aurelia Diaconu.

Mai mult, Paul Tudosa, fondator al Smo­chini Figs Roşiori, care a început să cultive smochini în urmă cu zece ani în lo­calitatea Roşiorii de Vede (jud. Teleorman) şi acum are o livadă de 300 de smochini, dar creşte şi puieţi de smochini în ghiveci, pe care îi vinde ulterior către clienţi, spune că cererea este în creştere, deoarece oamenii simt efectele încălzirii globale, iar tempe­ratura ridicată îi prieşte culturii de smochin.