Drilea, la interviul pentru funcţia de procuror general: Reglementarea Secţiei de anchetă aduce suficiente garanţii de independenţă/ Reprezentantul Ministerului Public nu trebuie să emită judecăţi de valoare

"Aceste negocieri pe care reprezentanţii abilitaţi le poartă cu reprezentanţii Uniunii Europene în privinţa Mecanismului de Control şi Verificare (MCV), prin recomandările făcute, au determinat reacţii, atât din partea procurorilor, cât şi din partea judecătorilor. Aceste tensiuni sunt generate de modul de reglementare în principal a acesti secţii nou înfiinţate şi de rolul şi de modalitatea în care-şi îndeplineşte atribuţiile pentru că foarte mulţi socotesc că această Secţie ar trebuie desfiinţată sau nici măcar nu ar fi trebuit înfiinţată", a declarat Marian Drilea, în cadrul interviului pentru funcţia de procuror general.

Procurorul a subliniat că existau şi înainte de înfiinţarea acestei Secţii structuri care investigau posibile infracţiuni comise de magistraţi.

"Mergând un pic la originea modalităţii de răspundere a magistraţilor, am constatat că încă din 2004 existau birouri de anchete speciale pentru magistraţi şi poliţişti şi pentru procurori care au fost transformate ulterior în secţii. Apoi atribuţiile au fost împărţite Secţiei Penale de Criminalistică şi DNA-ului şi în prezent acestei secţii nou-înfiinţate. Ei, în condiţiile în care de fapt, ce-i dă valoare acestei Secţii? Factorul uman. Pentru că modalitatea de reglementare consider că aduce suficiente garanţii de imparţialitate şi independenţă. Criticile, în principal, ce vizează? Criticarea dreptului la un proces echitabil pentru că, raportat la numărul de magistraţi care funcţionează actualmente în cadrul Secţiei se presupune că procedurile vor dura foarte mult, raportat la volumul cauzelor înregistrate. De aceea, măsura este mai mult cu caracter administrativ pentru că prin completarea numărului de magistraţi şi de poliţişti şi alocarea resurselor financiare şi materiale, această chestiune poate fi rezolvată", a completat Drilea.

Marian Drilea a precizat că garanţia de independenţă este dată de faptul că procurorii Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii.

"Dar garanţia de ce este dată? De faptul că procurorii sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, care este garantul independenţei justiţiei, iar CSM este format din membri aleşi de adunările generale ale procurorilor. Nu există nicio formă de imixtiune, este doar o presupunere actuală pentru că oricare din procurori poate participa şi la o candidatură pentru ocuparea unui post de execuţie şi a unui post de conducere. Procedura este deschisă tuturor procedurilor. Cei care contestă sau cei care au vreo îndoială că lucrurile ar putea să se desfăşoare altcumva decât prin cadru legal pot participa şi să infirme această prezmţie care la momentul actual se bazează pe câteva elemnete pentru că chestiunea nu este continuată mai departe prin acţiuni în justiţie", a mai spus Drilea.

Procurorul DIICOT Marian Drilea a fost primul candidat care a susţinut interviul pentru funcţia de procuror general, la sediul Ministerului Justiţiei. Ceilalţi trei candidaţi sunt Augustin Lazăr, Gabriela Scutea şi Daniel Horodniceanu.

Drilea: Reprezentantul Ministerului Public nu trebuie să emită judecăţi de valoare

Procorurorul Marian Drilea, candidat la funcţia de procuror general al României, crede că Augustin Lazăr nu a gestionat cum trebuie situaţia de la DNA, fără a da numele acestuia, însă. El spune că, în urma semnalelor din presă privind derapajele de la DNA trebuia să dispună controale la DNA.

Marian Drilea a spus că parte din tensiunile din sistem apar atunci când reprezentantul Ministerului Public emite opinii în nume personal.

”Reprezentantul Ministerului Public nu trebuie să emită judecăţi de valoare din perspectiva propriilor percepţii, ci după o consultare generală cu toţi ceilalţi factori implicaţi în actul de justiţie. După o discuţie prealabilă, după ce se ajunge la o concluzie comună, orice părere personală s-ar putea să ducă la anumite tensiuni, la anumite neînţelegeri şi la aparenţa că sistemul judiciar nu acţionează coerent şi unitar”, a spus procurorul Marian Drilea cu privire la modul în care pot apărea tensiunile în sistem.

Întrebat de unul dintre membrii comisiei dacă din poziţia de procuror general i-ar fi fost semnalate în presă ”anumite abateri neconforme cu legea” din activitatea procurorilor de la DNA, cum ar fi gestionat situaţia, Drilea a spus că asupra tututor acestor situaţii trebuie efectuate controale.

”Pentru toate aceste situaţii există pârghiile legale pentru a efectua controale, pentru că procurorul general poate să dispună, să efectueze personal în mod direct sau poate desemna procurori să se efectueze controale. Evident că orice semnalare a unei încălcări a normelor de exercitare a atribuţiilor de către procurori, chiar şi provenind din mass-media, trebuie să fie urmată de o verificare. Dacă se constată aceste încălcări, ele nu trebuiesc ferite de analiza publică, ele trebuiesc exprimate cu responsabilitate, cu obiectivitate şi în faţa opiniei publice şi în faţa mass media şi mai cu seamă să se menţioneze cauzele care au determinat aceste dereglări şi măsurile dispuse", a mai spus Marian Drilea.