Mandat european de arestare pe numele lui Gregorian Bivolaru, emis de Tribunalul Sibiu

"Imediat după pronunţarea sentinţei definitive, la Bucureşti, s-a cerut emiterea unui mandat european şi internaţional de arestare pe numele lui Gregorian Bivolaru, cunoscut fiind faptul că acesta nu se află în ţară. Acest lucru a fost cerut de către colegii de la Bucureşti având în vedere că ultimul domiciliu din România Bivolaru l-a avut în Bucureşti. Acest mandat a fost deja emis de către Tribunalul Sibiu, nu ştiu exact la ce dată", a spus prim-procurorul Adriana Şandru.

Potrivit acesteia, pe numele lui Gregorian Bivolaru a fost emis şi un mandat de urmărire internaţională.

Şandru a precizat că emiterea mandatelor s-a făcut de către Tribunalul Sibiu deoarece a fost instanţa de fond în dosarul lui Gregorian Bivolaru.

"Aici s-a judecat fondul dosarului. Bivolaru a fost achitat, iar noi am făcut apel la Curtea de Apel Alba-Iulia. Şi acolo a fost achitat, iar colegii de la Alba au făcut recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a dat sentinţa definitivă de condamnare", a mai declarat Şandru.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Tribunalului Sibiu, Cornelia Prundaru, a declarat pentru corespondentul MEDIAFAX că nu poate preciza data la care a fost emis mandatul de arestare, procedura de emitere a acestuia fiind confidenţială.

"Conform articolului 88 al Legii 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, procedura emiterii mandatului de arestare este confidenţială până în momentul prinderii persoanei respective. Aceste proceduri sunt exceptate de la regula liberului acces la informaţii. În aceste condiţii, registrul nu este destinat publicităţii", a spus Cornelia Prundaru.

Potrivit unor surse judiciare, mandatul european de arestare şi mandatul internaţional de urmărire au fost emise săptămâna trecută de Tribunalul Sibiu, acestea fiind trimise ulterior şi Poliţiei.

"Au fost emise un mandat european de arestare şi un mandat de urmărire internaţională. Au fost implementate în cele două baze de date, Interpol şi SIS", a declarat pentru MEDIAFAX Raluca Seucan, directorul Centrului de Informare şi Relaţii Publice din Inspectoratul General al Poliţiei Române.

Ministerul Justiţiei arată, într-un răspuns trimis la solicitarea agenţiei MEDIAFAX, că în relaţia dintre statele membre ale Uniunii Europene, procedurile de extrădare au fost înlocuite cu cele de predare în baza mandatelor europene de arestare.

"Procedura mandatului european de arestare are la bază principiul comunicării directe între autorităţile judiciare emitente şi cele de executare. Din perspectiva României, mandatele europene de arestare se emit exclusiv de către instanţele judecătoreşti, în speţa de faţă (cazul lui Gregorian Bivolaru, n.r.), de către instanţa de executare, şi se transmit direct autorităţilor străine competente. Prin urmare, instanţa de executare şi nu Ministerul Justiţiei este cea care solicită arestarea şi predarea unei persoane dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene în România. Acesteia îi revine responsabilitatea emiterii unui astfel de mandat şi transmiterii directe spre executare autorităţilor statului străin", a precizat Ministerul Justiţiei în documentul trimis agenţiei MEDIAFAX.

Potrivit Ministerului Justiţiei, "dacă şi în ce măsură o persoană condamnată definitiv în România, care beneficiază într-un alt stat de statutul de azilant sau de imunitate de jurisdicţie penală, poate executa pedeapsa aplicată de instanţa română pe teritoriul statului respectiv este un aspect care ţine de legislaţia acelui stat".

Potrivit articolului 65 din Legea 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, "în cazul în care un mandat de arestare preventivă sau de executare a pedepsei nu poate fi dus la îndeplinire, întrucât inculpatul ori condamnatul nu se mai află pe teritoriul României, instanţa care a emis mandatul de arestare preventivă sau instanţa de executare, după caz, la propunerea procurorului sesizat în acest scop de către organele de poliţie, emite un mandat de urmărire internaţională în vederea extrădării, care se transmite Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, în vederea difuzării prin canalele specifice".

Mandatul de urmărire internaţională în vederea extrădării conţine toate elementele necesare identificării persoanei urmărite, o expunere sumară a situaţiei de fapt şi date privind încadrarea juridică a faptelor, precum şi solicitarea de arestare provizorie în vederea extrădării. Semnalarea introdusă în Sistemul Informatic Schengen echivalează cu un mandat de urmărire internaţională în vederea extrădării, potrivit prevederilor articolului 65.

Gregorian Bivolaru a fost condamnat, pe 14 iunie, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), la şase ani de închisoare cu executare pentru act sexual cu un minor în formă continuată, decizia fiind definitivă.

Prin aceeaşi decizie, ICCJ l-a achitat pe Bivolaru de perversiuni sexuale în legătură cu victima Mădălina Dumitru, pe motiv că faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii. Pentru acelaşi motiv şi în cazul aceleiaşi victime, Bivolaru a fost achitat şi pentru fapta de trafic de minori.

Instanţa l-a mai achitat pe Bivolaru, pe motiv că fapta nu există, în cazul acuzaţiei de act sexual cu un minor în legătură cu victima Ilinca Simionescu, şi pentru trafic de minori în legătură cu aceeaşi victimă, pe motiv că faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive.

De asemenea, ICCJ a încetat procesul penal faţă de Bivolaru în legătură cu fapta de act sexual cu un minor în formă continuată în legătură cu victima Arabela Marquez şi totodată pentru fapta de corupţie sexuală în legătura cu victima Mădălina Dumitru, în ambele cazuri constatându-se prescrierea faptelor.

Totodată, instanţa a încetat procesul penal pe numele lui Bivolaru pentru tentativă la trecerea frauduloasă a frontierei, fapta fiind prescrisă.

Gregorian Bivolaru a plecat din România după ce a fost trimis în judecată, în august 2004, fiind arestat în aprilie 2005, în Suedia. În noiembrie 2005, autorităţilor române li s-a respins cererea de extrădare a acestuia.

Ulterior, în decembrie 2005, fondatorul MISA a primit azil politic din partea autorităţilor suedeze.

Din 23 mai 2013, instanţa supremă l-a citat în dosar pe Gregorian Bivolaru şi cu noul său nume, Magnus Aurolsson.

Fondatorul MISA are termen în toamnă şi într-un dosar de trafic de persoane, alături de 20 de membri MISA. Procesul urmează să aibă loc la Cluj-Napoca, dosarul aflându-se pe rol încă din 14 aprilie 2009.

Gregorian Bivolaru şi 20 de membri ai Mişcării de Integrare Spirituală în Absolut (MISA) au fost trimişi în judecată de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate şi Terorism în 15 iunie 2007, iar procesul a început la Tribunalul Bucureşti.

Potrivit presei italiene, Gregorian Bivolaru ar fi vizat şi într-o anchetă din Italia legată de activităţile MISA. În decembrie 2012, în cadrul acestei anchete, autorităţile italiene au făcut percheziţii în 25 de locuri din mai multe oraşe, MISA fiind suspectată de aducerea la sclavie, recrutarea tinerilor pentru a practica orgii sexuale şi pornografie, conform presei din Peninsulă.