Motivarea condamnării diplomatului Silviu Ionescu: Nu a dat dovadă de "căinţă" sau "responsabilitate civică". A lăsat victimele în agonie pentru a fugi

Instanţa arată, în motivarea condamnării diplomatului Silviu Ionescu, că acesta nu a dat dovadă de "căinţă" sau "responsabilitate civică" după ce şi-a lăsat victimele agonizând în stradă în urma accidentelor din Singapore, modul de corectare fiind închisoarea.

Urmărește
1163 afișări
Imaginea articolului Motivarea condamnării diplomatului Silviu Ionescu: Nu a dat dovadă de "căinţă" sau "responsabilitate civică". A lăsat victimele în agonie pentru a fugi

Silviu Ionescu (Imagine: Andreea Balaurea/Mediafax Foto)

Judecătoria Sectorului 3 (JS 3) menţionează, în decizia prin care l-a condamnat pe fostul diplomat al României la Singapore Silviu Ionerscu la trei ani de închisoare cu executare pentru ucidere din culpă şi vătămare corporală, că acesta, deşi avea posibilitatea şi obligaţia morală de a-şi recunoaşte faptele şi de a arăta compasiune faţă de victimele sale, nu a făcut-o, a fugit de la locul accidentelor şi apoi a încercat, prin declaraţii contradictorii, să-şi asigure scăparea de la tragerea la răspundere.

Judecătorul cazului arată că, în raport cu calitatea sa de diplomat şi cu restul circumstanţelor personale ce trebuiau să îl impingă pe Ionescu spre o atitudine de recunoaştere, se impune corectarea atitudinii acestuia prin aplicarea unei pedepse de condamnare la închisoare cu executare.

"În ceea ce priveşte circumstanţele reale în care au fost săvărşite faptele, instanţa va reţine că acestea au fost săvârşite în trafic, noaptea, prin nerespectarea regulilor de circulaţie, respectiv prin nerespectarea culorii roşii a semaforului, în condiţiile unui trafic neaglomerat, cu vizibilitate bună, carosabil nealunecos, conduita imprudentă a inculpatului determinând accidentarea a două persoane, fapt soldat cu moartea uneia şi vătămarea corporală a alteia", notează instanţa, în documentul citat.

La individualizarea pedepselor, arată judecătorul, instanţa va ţine cont că activitatea infracţională a lui Silviu Ionescu a continuat cu o infracţiune săvârşită cu intenţie directă, şi anume părăsirea locului accidentului şi lăsarea victimelor în mijlocul străzii, în încercarea de a-şi asigura scăparea, fapt ce a declanşat un al doilea accident rutier, soldat cu o nouă victimă, pe care probabil că numai faptul că purta cască de protecţie a salvat-o din situaţia de a avea aceeaşi soartă cu primele două vicitime, casca, pe care martorul Muhammad Haris Bin Abu Talib o avea pe cap, crăpăndu-se la contactul cu partea carosabilă. "Nici de data aceasta, inculpatul nu a avut mai multă compasiune pentru victima din mijlocul străzii, ci ş-a continuat deplasarea până într-o zonă industrială unde a abandonat autoturismul", mai arată instanţa.

Modalitatea în care Silviu Ionescu a acţionat în continuare demonstrează iresponsabilitate civică, căci a doua zi, după ce şocul evenimentelor se mai atenuase, acesta avea ocazia să-şi revizuiască atitudinea şi, măcar acum, să se intereseze de soarta victimelor, mai scrie judecătorul cazului, în motivare.

"Cu siguranţă oricărui om i se poate întâmpla, din cauza oboselii sau altor probleme personale, să fie neatent în anumite momente în viaţă şi chiar să producă un accident de circulaţie nedorit. La fel de adevărat este şi faptul că în astfel de momente fiecare om reacţionează diferit, putând exista şi blocaje emoţionale care să dureze o perioada de timp, cu posibilitatea ca autorul să treacă printr-o fază de negare a celor întâmplate, ajungând să creadă el însuşi că nu a fost implicat în evenimentul ce i-a provocat şocul emoţional. Se poate înţelege şi faptul că după o perioadă lungă de negare a faptei, autorul nu mai «poate da înapoi» revenind asupra declaraţiilor de nerecunoaştere a faptei", se mai arată în documentul citat.

Totuşi, notează instanţa, chiar şi într-o astfel de situaţie, cel cercetat penal trebuie să realizeze că judecătorul poate înţelege astfel de blocaje emoţionale şi are obligaţia morală de a dezvolta compasiune pentru victime, dar şi pentru cel care este judecat, în cazul în care acesta face eforturi de a remedia situaţia, măcar prin manifestarea unei căinţe pentru faptele sale, care au suprimat viaţa unui om ce tocmai intrase într-o nouă fază a existenţei sale, se căsătorise şi se întorsese din luna de miere, şi au determinat o infirmitate permanentă altei persoane, la nici 30 de ani.

"În ceea ce priveşte circumstanţele personale ale inculpatului, dat fiind si studiile inculpatului, pregătirea acestuia, experienţa de viaţă, standardele de exigenţă pe care le va stabili instanţa sunt mult mai ridicate, incupatul trebuind să fie un exemplu de moralitate, un adevărat reprezentant al unui stat în lume. Or inculpatul, prin faptul că a părăsit Singapore la scurtă vreme după accident, solicitând martorei Truşcă Maria să anunţe MAE în momentul în care el va fi în aeroport sau chiar avion (cu jumătate de oră înainte de decolare) demonstrează că inculpatului îi era frică de consecinţele faptelor sale de faptul că ştia că faptele sale sunt pedepsite aspru în Singapore şi nu se mai simţea în siguranţă nici la adăpostul imunităţii diplomatice care ar fi trebuit să facă imposibilă orice procedură judiciară împotriva sa", se mai arată în motivare.

Toate aceste argumente, subliniază judecătorul de caz, au determinat instanţa să nu reţină pentru Ionescu nicio circumstanţă atenuantă, "căci o persoană atât de instruită trebuie să fie un exemplu pozitiv pentru societate, iar nu unul negativ, prin care să se creeze impresia că o astfel de conduită este normală, căci dacă unei persoane ca inculpatul i se permite un asemenea comportament, atunci oricine poate proceda la fel căci va fi iertat sau pedeapsa va fi mică şi fără consecinţe pe planul libertăţii individuale".

Astfel, instanţa a stabilit pedepsa finală de trei ani de închisoare pentru fostul diplomat Silviu Ionescu, iar "în ceea ce priveşte modalitatea de executare, instanţa apreciază că numai executarea efectivă a pedepselor aplicate poate determina atingerea scopului prevăzut de lege, căci, deşi inculpatul a fost arestat preventiv, apoi judecat in stare de libertate timp de peste doi ani, participând la fiecare act de cercetare judecătorească", a avut o conduită procesuală ce a format "convingerea instanţei că suspendarea condiţionată a executării pedepsei nu ar avea niciun rezultat în reeducarea lui".

În 27 martie, fostul însărcinat cu afaceri al României în Singapore Silviu Ionescu a fost condamnat de Judecătoria Sectorului 3 la trei ani de închisoare cu executare pentru accidentul pe care l-ar fi produs în decembrie 2009, în Singapore, care s-a soldat cu decesul unei persoane şi rănirea alteia.

Judecătoria Sectorului 3 l-a mai condamnat pe Ionescu la trei ani de închisoare pentru ucidere din culpă, un an de închisoare pentru vătămare corporală din culpă şi trei ani de închisoare pentru părăsirea locului accidentului.

Instanţa a decis să îl achite pe fostul diplomat pentru fals în declaraţii, pe motiv că faptei îi lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii, iar în final a dispus ca acesta să execute în regim de detenţie cea mai grea dintre pedepse, respectiv cea de trei ani de închisoare.

Din pedeapsa de trei ani de închisoare cu executare aplicată, instanţa a dispus scăderea perioadei 7 mai 2010 - 25 noiembrie 2010, respectiv cea a reţinerii şi arestării preventive.

Instanţa admis, în parte, acţiunea părţii civile Ministerul Afacerilor Externe şi a obligat societatea Carpatica Asig la plata către instituţie a 15.986 SGD (moneda statului Singapore - n.r.) cu titlu de despăgubiri civile, care se vor achita în lei la cursul BNR de la data plăţii, şi a respins cererea MAE de reparare a autoturismului Audi, până la data rămânerii definitive a acestei hotărâri.

De asemenea, Judecătoria a revocat măsura sechestrului asigurator pus asupra imobilului lui Ionescu şi a stabilit restituirea către autorităţile din Singapore a înscrisurilor originale de la dosar, după rămânerea definitivă a acestei hotărâri.

Instanţa a mai respins ca neîntemeiată cererea martorului Tamilarasan Gnanasundaram de obligare a autorităţilor judiciare din România de achitare a contravalorii zilelor de lucru în care acesta s-a prezentat în faţa autorităţilor judiciare din Singapore, pentru audierea prin video-conferinţă.

Silviu Ionescu este obligat de instanţă la plata a 38.000 de lei cheltuieli judiciare către stat.

Decizia Judecătoriei Sectorului 3 nu este definitivă, putând fi contestată la Tribunalul Bucureşti.

Silviu Ionescu a fost acuzat de omor din culpă şi părăsirea locului accidentului în urma căruia o persoană şi-a pierdut viaţa. Ionescu a fost trimis în judecată în 1 iulie 2010, de către procurorii Parchetului instanţei supreme, care îl acuză de ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, părăsirea locului accidentului şi fals în declaraţii.

Potrivit acuzării, în 15 decembrie 2009, în jurul orei 3.10, Silviu Ionescu, însărcinat cu afaceri "ad interam" al României în Singapore, în timp ce conducea un autoturism Audi A6 aparţinând Ambasadei României, nerespectând culoarea verde pentru pietoni, a accidentat, la o intersecţie semaforizată, două persoane în vârstă de 30 şi, respectiv, 24 de ani, care traversau regulamentar.

Ionescu a părăsit locul accidentului şi a continuat să conducă maşina până la următoarea intersecţie semaforizată, unde, nerespectând, de asemenea, culoarea verde pentru pietoni, a produs un alt accident soldat cu rănirea unei persoane în vârstă de 18 ani. Nici de această dată Ionescu nu a oprit, părăsind locul accidentului şi abandonând maşina într-o zonă industrială a oraşului Singapore, potrivit procurorilor.

Una dintre cele trei victime a decedat ca urmare a leziunilor grave ce i-au fost provocate în urma primului accident rutier, celelalte două suferind leziuni.

Ulterior producerii celor două accidente de circulaţie, Silviu Ionescu a sesizat poliţia singaporeză cu privire la faptul că autoturismul Audi A6 a fost sustras din faţa Ambasadei României, după ora 2.00, situaţie neconformă cu realitatea, pe care a susţinut-o şi prin declaraţiile date în faţa autorităţilor judiciare singaporeze, au mai arătat procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pe de altă parte, Înalta Curte din Singapore i-a acordat despăgubiri în valoare de 360.000 de dolari lui Bong Hwee Haw - una dintre cele trei victime. Bong, care la vremea accidentului din decembrie 2009 avea 24 de ani, a fost prima victimă care a primit compensaţii pentru rănile suferite.

Prietenul său, Tong Kok Wai, în vârstă de 30 de ani, a murit după zece zile de la accident, iar o a treia victimă, Muhammad Haris Abu Talib, care avea 18 ani, a suferit răni uşoare.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici