Parchet: Atitudinea lui Cioacă o transformă pe victima sa în sursă de divertisment

Criminaliştii explică în cererea instanţei prin care a cerut arestarea preventivă a poliţistului Cristian Cioacă - suspectat de cinci ani de asasinarea soţiei sale, avocata Elodia Ghinescu - că după uciderea victimei, inculpatul a tranşat cadavrul pentru a facilita ascunderea lui şi evitarea tragerii la răspundere penală.

"Nu trebuie omis nici impactul periculos pe care ipoteza neluării unor măsuri ferme împotriva persoanelor care comit fapte de acest gen îl poate avea asupra activităţii de prevenţie, întrucât se acreditează ideea eronată că acţiunile menite a ascunde cadavrul urmare comiterii unui omor ar putea asigura evitarea tragerii la răspundere penală", motivează anchetatorii cererea de arestare a lui Ciocă, solicitare care însă a fost respinsă în 28 noiembrie de către un judecător al Tribunalului Bucureşti.

Judecătorul Florin Purigiu de la Tribunalul Capitalei consideră că "descoperirea unor probe noi sau apariţia unei hotărâri declarative de moarte nu constituie temeiuri noi care să poată întemeia o nouă propunere de arestare, întrucât existenţa indiciilor temeinice că inculpatul a săvârşit fapta a fost reţinută de instanţa supremă, atunci când a luat faţă de acesta măsura obligării de a nu părăsi ţara", astfel că a respins solicitarea anchetatorilor.

Procurorii Secţiei de Urmărire penală şi criminalistică a Parchetului instanţei supreme au susţinut în cererea de arestare a lui Cioacă faptul că în perioada următoare comiterii infracţiunii de omor şi ascunderii cadavrului, inculpatul a procedat la ascunderea şi distrugerea mijloacelor de probă, aruncând în râpa situată la 4,6 km de Poiana Braşov mai multe obiecte care purtau urmele de sânge ale victimei, spălând totodată urmele sub formă de stropi de sânge de pe vopseaua lavabilă şi aplicând un strat suplimentar de glet şi de vopsea lavabilă în zonele cu cea mai mare concentrare a urmelor.

"Acest fapt, chiar dacă nu poate fi reţinut ca temei separat de arestare, având în vedere formularea cazului de la litera b a art.148 Cpp-«există date că inculpatul încearcă să zădărnicească aflarea adevărului […]» – constituie un alt element care prezintă pericol concret pentru ordinea publică", notează procurorii.

Inculpatul, în calitatea de ofiţer de poliţie, obligat să vegheze la respectarea şi aplicarea legii, nu numai că a încălcat grav ordinea de drept prin uciderea propriei soţii, dar s-a şi folosit de pregătirea şi experienţa sa profesională pentru a ascunde urmele infracţiunii, cunoscând faptul că mijloacele de tehnică criminalistică existente în dotarea organelor de urmărire penală la momentul respectiv, făceau extrem de dificilă detectarea urmelor de sânge aflate sub noul strat de vopsea, susţin anchetatorii.

În ceea ce priveşte atitudinea inculpatului după comiterea faptei, procurorii consemnează că înainte de a se prevala de dreptul la tăcere, acesta a negat în mod constant comiterea faptei.

"Cu privire la acţiunile inculpatului, ilustrative pentru atitudinea generală a acestuia în timpul investigării infracţiunii de omor, având-o drept victimă pe soţia sa, procurorul arată următoarele: cu toate că nu formulează cereri de probaţiune, apare în emisiuni televizate în care lansează versiuni fanteziste privind locaţia în care s-ar afla victima în acest moment, pe care parchetul le-ar ignora în mod deliberat, agitând în acest fel opinia publică. Acesta afirmă, de exemplu, că aceasta ar fi putut fi inclusă într-un program de protecţie a martorilor, fapt care ar justifica în opinia lui omisiunea de a-şi contacta … mai mult de 5 ani. Susţine, de asemenea, că în baza de date privind persoanele urmărite internaţional, ar exista o semnalare potrivit căreia victima, identificată de organele de poliţie dintr-un alt stat, ar fi afirmat că nu mai doreşte să fie contactată de familie. Ambele afirmaţii sunt contrazise de verificările efectuate în cauză, fiind simple invenţii; după ce refuză în mod constant să fie prezent la examinarea criminalistică a locului faptei, face afirmaţii privind „plantarea” de probe, încercând să acrediteze ideea unei conspiraţii a instituţiilor statului împotriva sa. Această atitudine este cu atât mai reprobabilă cu cât vine din partea unui ofiţer de poliţie, lucrător de poliţie judiciară până în momentul retragerii avizului în acest sens; deşi în cuprinsul plângerilor referitoare la măsurile luate împotriva sa contestă modul de efectuare a unor activităţi, cum ar fi testarea la poligraf, refuză să se supună la refacerea lor la solicitarea procurorului", au susţinut anchetatorii, afirmaţii consemnate în motivarea deciziei judecătorului, dată publicităţii luni.

Procurorii mai afirmă că toate aceste împrejurări au condus la transformarea regretabilă a victimei unei infracţiuni de omor (comisă de propriul soţ, ofiţer de poliţie, în apropierea copilului minor al acestora), în sursă de divertisment, de umor de situaţie - fapt de notorietate, care nu mai necesită administrarea de probe.

"Ca urmare, neluarea faţă de autorul infracţiunii a unor măsuri ferme după descoperirea unor elemente probatorii noi, care au caracterul unui moment de cotitură în evoluţia anchetei, în condiţiile existenţei unei atenţii fără precedent din partea opiniei publice în legătură cu parcursul prezentului dosar, atenţie nezdruncinată sau chiar intensificată de trecerea unui interval important de timp de la comiterea faptei, ar încuraja satirizarea unei infracţiuni deosebit de grave, ar tulbura opinia publică şi i-ar afecta grav încrederea într-un sistem real de valori, generând atitudini de neîncredere la adresa organelor statului chemate să protejeze ordinea socială", subliniază procurorii.

Elodia Marilena Ghinescu (38 de ani) din Braşov a dispărut de acasă la sfârşitul lunii august 2007. Soţul acesteia, poliţistul Cristian Cioacă, a anunţat Poliţia despre dispariţia femeii abia în 5 septembrie 2007, la solicitarea şefei acesteia, timp în care bărbatul a apelat la cunoştinţe pentru a intra în corespondenţa electronică a avocatei, scopul fiind - potrivit acestuia - acela de a vedea cu ce bărbat se conversa.

Cioacă a spus că doar a căutat indicii cu privire la locul unde ar putea fi, el negând faptul că soţia sa ar fi moartă.

Anchetatorii au luat în calcul, din primele momente, varianta crimei în cazul avocatei, principalul suspect fiind Cristian Cioacă, deoarece s-au găsit urme de sânge în apartamentul celor doi soţi şi în autoturismul bărbatului.

Mai mult, în septembrie 2007, după două săptămâni de la dispariţie, anchetatorii au găsit într-o râpă haine având pete de sânge ale Elodiei.

Procurorii au cerut în 2007 arestarea lui Cioacă, însă instanţa supremă a respins solicitarea întrucât nu s-a găsit cadavrul.

Cine te reprezintă? Află totul despre politicienii aflaţi în funcţii publice!