Prefect Mureş: Şase instituţii s-au aliniat "ordinului de la Budapesta" arborând steaguri secuieşti

Prefectul de Mureş, Corneliu Grosu, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că în prezent este o adevărată "furie a steagurilor", iar disputele legate de arborarea steagurilor secuieşti reprezintă nu o inabilitate, ci "din contră, un atac asupra României".

"Îmi asum răspunderea pentru cuvântul atac asupra României, chiar dacă el are ţintă poate ceea ce iubim cel mai mult, simbolistica românească, steagul românesc, însemnele româneşti şi imnul românesc. Pentru că a încerca să vii şi să impui, într-o manieră nemaiîntâlnită în Uniunea Europeană, nici în practica UE, nici în practica comunităţilor care se luptă, într-un fel sau altul, pentru a-şi obţine oarecare independenţă, nu s-a mai întâmplat ca să vii, în detrimentul însemnelor naţionale ale unui stat, să exacerbezi afişarea de însemne ale altor organizaţii, care, la un moment dat, nici ele nu-şi găsesc o unanimitate de susţinere în rândul celor pe care pretind că îi reprezintă", a spus Grosu.

El a afirmat că doar "o mie şi ceva" de persoane s-au declarat secui la recensământ şi s-a întrebat dacă "ţinutul acestor secui începe la Braşov şi se termină la Târgu Mureş", calificând drept "o aberaţie" subiectul legat de aşa-numitul Ţinut Secuiesc.

Prefectul a spus că şase instituţii din judeţ - primării, unităţi şcolare şi un spital - au arborat steaguri secuieşti şi că va aplica legea, întrucât există trei acte normative care "lămuresc când, unde, cum, de către cine sunt arborate steagurile altor state, alături de steagul şi însemnele României".

"Având în vedere că nu vorbim de steagurile altor state, cu atât mai mult arborarea unor steaguri care trezesc sensibilităţi în rândul populaţiei româneşti. Şi românii au sensibilităţile lor, şi unele grele… Am să aplic măsurile fără nicio reţinere. Voi avea discuţii cu cei care au alte argumente şi voi ţine cont dacă se aşază într-o reglementare legală. Sunt, în Mureş, şase primării, şcoli, grădiniţe, un spital de nu ştiu unde, care au fost mai harnice, mai doritoare de a se alinia mai repede ordinului primit de la Budapesta, că eu aşa înţeleg ceea ce un secretar de stat îşi permită să spună: «Arboraţi!». Vom avea mult până ne vom pleca capul la asemenea ordine, dar sunt", a spus Grosu.

El a refuzat să nominalizeze instituţiile, menţionând că sunt din localităţi precum Sovata, Fântânele, Ghindari şi Pănet.

Prefectul a adăugat că a fost sesizat şi a primit de la un cetăţean poze cu o astfel de primărie care a arborat steagul secuiesc şi că a trimis deja o adresă acelei administraţii locale şi aşteaptă un punct de vedere.

"Apreciez că în două-trei zile vom putea avea o situaţie exactă a celor care arborează steaguri. Voi aplica legea fără nicio discuţie", a conchis prefectul.

Secretarul de stat în MAE ungar Nemeth Zsolt a declarat marţi că maghiarii din Transilvania sunt supuşi unei agresiuni simbolice şi, prin urmare, maghiarii din Ungaria trebuie să răspundă arborând steagul Ţinutului Secuiesc, relatează gandul.info.

Presa maghiară a relatat că declaraţia lui Nemeth Zsolt este o replică la scandalul steagului secuiesc. Oficialul maghiar, cunoscut pentru poziţiile sale pro-autonomie, a îndemnat primarii din Ungaria să arboreze în semn de solidaritate steagul Ţinutului Secuiesc.

La sfârşitul săptămânii trecute, la ceremonia de învestire a noului prefect de Covasna, steagul Ţinutului Secuiesc a fost scos din sala de protocol unde s-a desfăşurat evenimentul.

În replică, premierul Victor Ponta a cerut ministrului de Externe să adopte o atitudine fermă şi să transmită că România nu acceptă de la nimeni din străinătate "obrăznicii" şi lecţii privind funcţionarea autorităţilor locale şi nici sfaturi privind arborarea steagurilor.

Ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oszkar Fuzes, a declarat, miercuri, într-o intervenţie televizată, că asumă integral afirmaţiile secretarului de stat în MAE ungar Nemeth Zsolt privind steagul secuiesc, el exprimând şi ideea că ar susţine modificarea art. 1 din Constituţia României şi autonomia.

În replică, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat că afirmaţiile ambasadorului ungar privind modificarea Constituţiei României reprezintă "o clară încălcare a regulilor diplomatice", iar dacă nu se va întoarce în limitele mandatului, partea română va lua măsuri pentru încetarea acestuia.

Corlăţean a precizat, într-o intervenţie telefonică la Antena 3, că a transmis instrucţiuni ambasadorului român la Budapesta să facă joi "un demers clarificator" la MAE ungar şi că va discuta şi el cu omologul Janos Martonyi.

De asemenea, ministrul de Externe a spus că speră să fie vorba de "o greşeală" a lui Fuzes şi că acesta are nevoie de "o perioadă de reflecţie foarte serioasă" asupra mandatului său.

Referitor la arborarea steagului Ţinutului Secuiesc, Corlăţean a spus că în trecut instituţiile statului român au fost slabe, iar un fost ministru de Interne a permis acest lucru, determinând "tentaţii" şi "probleme" în acest sens.

"Atunci cand instituţiile statului sunt slabe, iată, avem astfel de chestiuni, consecinţe ale unor astfel de episoade. Ceea ce spun şi eu, şi am spus-o de la bun început, statul trebuie să-şi facă datoria şi aştept şi de la prefecţi şi din discuţiile cu colegul de la Ministerul de Interne pur şi simplu ca legea să fie pusă în aplicare şi cei care încalcă legea să fie sancţionaţi. Şi eu ştiu acest lucru că guvernul şi actualele instituţii îşi vor face datoria", a mai susţinut Corlăţean.

Ministrul Afacerilor Interne, Radu Stroe, a declarat joi că a cerut prefecturilor, Jandarmeriei şi Poliţiei să aplice toate dispoziţiilor legale cu privire la arborarea în România a drapelului altui stat.