Procesul fugii lui Omar Hayssam: Avocaţii, anunţaţi să formuleze concluzii până la următorul termen

La Curtea de Apel Oradea s-a desfăşurat, marţi, un nou termen de judecată în dosarul fugii din România a omului de afaceri sirian Omar Hayssam, în cadrul căruia s-au audiat noi martori propuşi de avocaţii fraţilor Omar - Hayssam, Mukhles şi Mahmoud -, respectiv de apărătorul omului de afaceri Tartousi Mustafa, proprietarul vasului Iman T, cu care Omar Hayssam ar fi fugit din ţară.

Este vorba despre Costică Burtă şi Anghel Solveţ, doi paznici ai complexului rezidenţial zona Năvodari 20, unde îşi avea domiciliul sirianul, respectiv doi angajaţi ai firmelor patronate de fraţii Omar, care au întărit susţinerile inculpaţilor, şi anume că Omar Hayssam nu a fugit din ţară în noaptea de 29/30 iunie 2006, ci s-a aflat în Bucureşti, la fel ca fraţii săi, Mukhles şi Mahmoud.

Ambii paznici au declarat chiar că Omar Hayssam ar fi fost în ţară în vara anului 2006, unul dintre ei fiind convins că l-a văzut plecând de acasă într-un Hummer, în 11 iulie.

Anghel Solveţ a afirmat că în dimineaţa respectivă l-a văzut pe Omar Hayssam într-un Hummer negru care a oprit în trafic imediat după ce a ieşit din curtea complexului, lângă un autoturism Mercedes care venea din sens opus.

"Maşinile au staţionat, iar portiera din spate a Hummer-ului s-a deschis. L-am văzut clar pe Omar Hayssam, pe bancheta din spate, unde era încadrat de două persoane, doi bărbaţi. A discutat câteva secunde cu şoferul din Mercedes, iar apoi a plecat", a declarat Anghel Solveţ, afirmaţiile sale fiind similare cu cele ale unui martor sub acoperire, audiat în luna mai de instanţă, sub numele fictiv de Radu Vasile.

Citeşte şi: Menajera lui Omar Hayssam susţine că sirianul a fost în România "cel puţin" până în 3 iulie 2006

Dacă Solveţ şi-a adus aminte că data la care l-a văzut pe Hayssam era 11 iulie, colegul său, Costică Burtă, nu a reuşit să spună când anume l-a întâlnit pe sirian.

"Eu l-am văzut şi în curtea interioară a complexului, prezenţa lui era una obişnuită. Dar nu pot să spun exact când, era vara anului 2006, iunie, iulie", a declarat Burtă.

Alţi doi martori, angajaţi ai fraţilor Omar, au venit în faţa Curţii de Apel Oradea pentru a susţine faptul că Mukhles şi Mahmoud au fost în Bucureşti în 29, respectiv 30 iunie 2006.

"Eu m-am întâlnit cu fraţii Omar în curtea complexului în seara zilei de 29 iunie, era ziua în care soţia mea pleca în Siria, de aceea îmi aduc aminte aşa de bine, şi am stat de vorbă cu mai mulţi vecini", a spus în faţa judecătorului Bassam Nasar, consilier economic al fraţilor Omar.

Tot în cadrul dezbaterilor de marţi, avocaţii au încercat să amâne din nou cauza, solicitând un nou termen pentru audierea a noi martori, cerere admisă de judecătorul Traian Munteanu, însă doar cu amendamentul că, în cazul în care aceştia nu se vor prezenta, va declara cercetarea judecătorească încheiată.

"Vă rog ca pe termenul de 24 septembrie să vă pregătiţi şi concluziile scrise şi pledoariile, deoarece voi trece la judecarea cauzei", a spus judecătorul.

Aceasta este o procedură finală a procesului, fiind urmată de pronunţarea unei sentinţe.

Dosarul privind fuga din România a lui Omar Hayssam se judecă la Curtea de Apel Oradea după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis, în mai 2009, cererea de mutare a cauzei de la Curtea de Apel Bucureşti.

La sfârşitul lunii noiembrie 2007, procurorii i-au trimis în judecată pe Mustafa Tartoussi, Mukhles şi Mahmoud Omar, pentru înlesnire a ieşirii din ţară a unei persoane despre care se cunoştea că este cercetată pentru fapte de terorism, precum şi pe Omar Hayssam, pentru trecere frauduloasă a frontierei de stat.

Citeşte şi: Martor în procesul fugii lui Hayssam: El a fost în Bucureşti după data la care se spune că a fugit

Anchetatorii au stabilit că, în perioada 23-30 iunie 2006, Mustafa Tartoussi ar fi planificat şi înlesnit, împreună cu Omar Mahmoud şi Omar Mukhles, ieşirea frauduloasă din România a lui Omar Hayssam, deşi cunoştea faptul că acesta a fost trimis în judecată pentru acte de terorism prin organizarea şi finanţarea operaţiunii de răpire a trei jurnalişti români în Irak.

Cercetările făcute în faza de urmărire penală au relevat faptul că plecarea din ţară a lui Omar Hayssam s-a realizat pe cale maritimă, cu ajutorul inculpaţilor Mustafa Tartoussi, Mukhles Omar şi Mahmoud Omar, aport justificat de "considerente de ordin material - în primul caz - şi de ordin familial - în cel de-al doilea caz".

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis condamnarea, în lipsă, la 20 de ani de închisoare a omului de afaceri Omar Hayssam, judecătorii respingând recursul promovat de avocaţii sirianului, care ceruseră rejudecarea procesului.

Omar Hayssam este urmărit general naţional şi internaţional în baza unui mandat de arestare preventivă emis în lipsă de către Curtea de Apel Bucureşti.

Dosarul acestui caz conţine nouă volume, dintre care unul cu documente clasificate, astfel că mai mulţi magistraţi ai Curţii de Apel Oradea, inclusiv cel care prezidează completul de judecată în cazul lui Omar Hayssam, au făcut demersuri pentru obţinerea certificatului de securitate emis de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS), care permite accesul la secrete de stat.

La termenul din 3 iunie 2010, Ionel Haşotti, avocatul lui Tartoussi Mustafa, declara că are certitudinea că acesta este închis într-o închisoare din Siria. Totodată, Ionel Haşotti arăta că incertitudinile legate de locul unde se află Omar Hayssam sunt determinate de unele erori comise de autorităţile române.

Citeşte şi: OMAR HAYSSAM, eliberat în SIRIA. Condamnarea de 4 ani pe care a primit-o a expirat

Haşotti afirma că în corespondenţa dintre ministerele de Justiţie român şi sirian există erori care provin din inversarea ordinii numelor omului de afaceri. Avocatul preciza că numele corect al sirianului este Hayssam Khaled Omar şi nu Omar Khaled Hayssam, cum figurează în documentele româneşti înaintate inclusiv Ministerului Justiţiei din Siria.

Totodată, Haşotti spunea că Omar Hayssam se află în detenţie într-o închisoare din Siria, chiar dacă acest lucru nu a fost certificat de autorităţi.

La termenul din 8 iunie 2010, Curtea de Apel Oradea revoca măsura interdicţiei de a părăsi ţara în cazul fraţilor lui Omar Hayssam, Omar Mukhles şi Omar Mahmoud, şi în cazul lui Mustafa Tartoussi, proprietarul vasului Iman T, cu care Omar Hayssam ar fi fugit din ţară, însă decizia a fost atacată la instanţa supremă. În 30 iunie 2010, ICCJ a decis că cei trei pot părăsi România.

Preşedintele Traian Băsescu declara, în 9 februarie 2011, la TVR, că Omar Hayssam "este bine-mersi" şi nu mai are cancer. Preşedintele preciza că partea română ştie unde se află acesta pentru că este subiect de discuţie cu partea siriană. "Ştim precis şi unde este, şi e bine-mersi, sănătos, nu are nici urme de cancer, nu mai e plin de metastaze, cum era când l-a operat unul din medicii faimoşi ai patriei", spunea atunci Băsescu.

În 23 martie 2011, Ion Cazacu, avocatul care îl apără pe Omar Hayssam în procesul în care acesta este acuzat de înşelarea mai multor firme de leasing cu capete-tractor Volvo, pe care le-a exportat cu acte false în Siria şi Egipt, afirma, la Curtea de Apel Bucureşti, că a depus la instanţă un document provenit, la cererea familiei sirianului, de la Procuratura generală din Siria, prin care se atestă "negru pe alb" faptul că Omar Khaled Hayssam execută o pedeapsă de patru ani într-o închisoare din Republica Siriană.

În 17 octombrie 2011, procesul fugii lui Omar Hayssam din ţară a intrat în dezbatere, după ce judecătorul a anunţat că nu va acorda un nou termen pentru localizarea şi înştiinţarea sirianului despre cauză.