Rarinca cere CSM să facă verificări cu privire la şefa ICCJ şi cei doi procurori care au anchetat-o

Sesizarea Marianei Rarinca a fost înregistrată luni, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) urmând să sesizeze Inspecţie Judiciară în acest caz.

Astfel, inspectorii judiciari urmează să îi verifice pe cei trei magistraţi, care, susţine Rarinca, se fac vinovaţi de arestarea sa preventivă pe parcursul a şase luni, în contextul în care a fost achitată printr-o decizie definitivă.

"V-am semnalat din Penitenciarul Târgşor faptul că am fost arestată pentru că i-am cerut Liviei Stanciu datoria pe care o avea la mine (am demonstrat în instanţă, cu acte, că Livia Stanciu a fost rău platnică nu numai faţă de mine, ci şi faţă de alte instituţii). Atunci v-am cerut să am parte de un proces corect şi nimic altceva. Dupa şase luni de stat în arest preventiv, până la urmă s-au gasit doi judecători corecţi, şi m-au achitat. S-ar părea ca acest lucru nu vă este pe plac şi în loc să cercetaţi abuzurile făcute în cazul meu de preşedinta ICCJ Doina Livia Stanciu şi de cei doi procuri Iulian Pancescu şi Carmen Damian, conduşi de Laura Codruţa Kovesi, dumneavoastră cercetaţi judecătorii care m-au achitat", se arată în sesizarea transmisă de Rarinca.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a cerut anularea deciziei de achitare în cazul Marianei Rarinca, femeia judecată pentru că ar şantajat-o pe preşedinta ICCJ, Livia Stanciu, procurorii motivând că judecătoarea Risantea Găgescu, care a făcut parte din completul de judecată, a fost în incompatibilitate. Acestă cerere urmează să fie analizată de Curtea de Apel Bucureşti, în 24 iunie.

Un complet de la Curtea de Apel Bucureşti, format din judecătorii Risantea Găgescu şi Damian Dolache, a decis definitiv, la sfârşitul lunii mai, achitarea Marianei Rarinca. Femeia, care fusese trimisă în judecată de procurorii DNA pe 1 iulie 2014, sub acuzaţia că ar fi şantajat-o pe Livia Stanciu, preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a fost arestată preventiv timp de şase luni, pe durata anchetei şi a procesului.

Procurorii DNA au formulat o contestaţie în anulare a deciziei, motivând această cale extraordinară de atac cu incompatibilitatea în care s-ar fi aflat judecătoarea Risantea Găgescu.

Judecătoarea Risantea Găgescu a candidat anul trecut pentru un post de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar a fost respinsă de o comisie din care făcea parte şi şefa ICCJ, Livia Stanciu. În cadrul interviului, cele două judecătoare ar fi avut un schimb dur de opinii juridice, după ce Risantea Găgescu ar fi afirmat că nu se oboseşte să facă cercetare judecătorească şi să administreze probe şi mai bine achită un inculpat dacă nu este sută la sută sigură de vinovăţia lui.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a sesizat, în 27 mai, Inspecţia Judiciară pentru a fi făcute verificări privind posibila încălcare a independenţei justiţiei prin afectarea autorităţii puterii judecătoreşti şi decredibilizarea sistemului judiciar, după ce preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a cerut demiterea preşedintelui ICCJ şi a procurorului şef al DNA, Codruţa Kovesi.

"Sesizarea Inspecţiei Judiciare vizează, în special, intervenţiile instituţionale şi publice ale reprezentanţilor puterii legislative, liderilor politici şi formatorilor de opinie, ale căror declaraţii depăşesc limitele rezonabile ale discursului public, cu potenţial de intimidare şi decredibilizare a justiţiei, ca putere a statului. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii, în conformitate cu dispoziţiile art. 97 din Legea nr. 303/2004, va sesiza Inspecţia Judiciară în vederea dispunerii de verificări privind activitatea şi conduita procurorilor şi judecătorilor implicaţi în soluţionarea cauzei", a arătat CSM într-un comunicat de presă.

Reprezentenţii CSM reclamă şi faptul că se sugerează că în instrumentarea dosarului a existat o complicitate între preşedintelui ICCJ şi procurorul şef al DNA. Acest lucru "tinde să explice şi să motiveze într-o logică periculoasă şi globalizatoare situaţii şi contexte privitoare la actul de justiţie din agenda actuală a puterii legislative şi a unor reprezentanţi de vârf ai vieţii politice româneşti".

Călin Popescu Tăriceanu a cerut demiterea magistraţilor Livia Stanciu şi Laura Kovesi având în vedere că femeia acuzată de şantajarea şefei ICCJ a fost achitată.

"Doamna Rarinca, un cetăţean fără influenţă sau legături politice, a fost arestată pe nedrept, şi cu sfidarea oricăror garanţii constituţionale, de către Direcţia Naţională Anticorupţie, condusă de Codruţa Kovesi, în urma unui denunţ calomnios făcut de preşedintele ICCJ, Livia Stanciu. Într-o asemenea situaţie, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale unui cetăţean obişnuit au fost încălcate de către doi înalţi magistraţi, în mod deliberat şi cu rea credinţă, vă cerem, Domnule Preşedinte, să folosiţi atât instrumentele constituţionale şi legale de care dispuneţi, cât şi autoritatea morală inerentă instituţiei Preşedintelui României pentru a le înlătura, prin demitere ori prin demisie, din funcţiile pe care le ocupă în mod nedemn pe doamnele Livia Stanciu şi Laura - Codruta Kovesi", se arată în scrisoarea semnată de senatorii PLR Călin Popescu-Tăriceanu, Daniel Barbu, Petru Ehegartner, Ioan Ghise şi Nicolae Nasta.

Senatorii i-au mai cerut, în documentul citat, preşedintelui Iohannis să utilizeze poziţia pe care o are în CSM pentru a solicita o anchetă disciplinară pe numele celor doi magistraţi, pentru a determina dacă aceştia îndeplinesc condiţiile profesionale şi morale pentru a active în magistratură.

În 28 mai, Klaus Iohannis i-a răspuns lui Călin Popescu Tăriceanu în privinţa solicitării de înlăturare a celor doi magistraţi prin demisie.

"Consider că demisia dintr-o funcţie de conducere reprezintă un act unilateral de voinţă, care nu poate fi determinat sau influenţat de nicio autoritate publică, deci nici de către Preşedintele României", afirmă preşedintele.

Preşedintele ICCJ, Livia Stanciu, a declarat, tot în 28 mai, că nu există niciun motiv pentru a-şi da demisia, în contextul în care preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, i-a transmis o scrisoare preşedintelui Klaus Iohannis în care i-a cerut să o "înlăture" de la conducerea instanţei supreme.

"Nu există niciun motiv pentru a-mi da demisia. Aţi văzut că s-a făcut de către CSM o solicitare către Inspecţia Judiciară. Inspecţia Judiciară urmează să verifice (...) dacă prin afirmaţiile care au fost făcute, fie de Călin Popescu-Tăriceanu sau prin conţinutul celor susţinute în acea scrisoare, s-a adus sau nu s-a adus atingere independeţei sistemului judiciar", a spus Livia Stanciu.

Dosarul în care Mariana Rarinca a fost acuzată că a şantajat-o pe Livia Stanciu, de la care a cerut 20.000 de euro pentru a nu face publice informaţii presupus compromiţătoare, a fost trimis Tribunalului Bucureşti în 1 iulie 2014.

Tribunalul Bucureşti a condamnat-o pe Mariana Rarinca la trei ani de închisoare cu suspendare, dar la apelul judecat la Curtea de Apel Bucureşti, completul de judecată a dispus, în 21 mai, achitarea acesteia, decizia fiind definitivă.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada august/septembrie 2013 - 3 iunie 2014, Mariana Rarinca a ameninţat-o pe preşedinta ICCJ cu darea în vileag a unor fapte imaginare, compromiţătoare pentru aceasta şi pentru soţul acesteia. Mariana Rarinca i-ar fi cerut Liviei Stanciu 20.000 de euro drept compensaţie pentru "datorii" care ar fi fost plătite de aceasta în numele soţului preşedintei ICCJ.

"În perioada aprilie 2014 - 3 iunie 2014, persoana vătămată a primit ameninţări prin intermediul unei convorbiri telefonice şi prin mesaje tip SMS. Inculpata a ameninţat-o pe persoana vătămată cu divulgarea către presă (un post important de televiziune) a unor date compromiţătoare despre persoana vătămată şi familia acesteia. În schimbul nedivulgării a acestor informaţii compromiţătoare, inculpata Rarinca Mariana i-a pretins persoanei vătămate o sumă de bani", precizau procurorii în rechizitoriu.