Teodorovici, după ce a vorbit din nou de „soluţii” privind limitarea liberei circulaţii: Când mă gândesc la interesul economic al României, da, înţeleg să fiu şi agresiv

„Presupun că de această dată sintagma «măsuri agresive» a fost de natură să genereze interpretări. Dar, când mă gândesc la interesul economic al României, da, înţeleg să fiu şi agresiv. Ca oricare altcineva pentru ţara sa. Dar, în niciun caz nu poate fi vorba de o îngrădire a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor”, a scris Eugen Teodorovici, sâmbătă seara, pe Facebook.

În plus, ministrul Finanţelor a mărturisit că îl întristează faptul că, „făcând dovada unei competenţe profesionale limitate, cei care sunt incapabili să înţeleagă discuţiile în contextul lor, rămân tributari unor formulări conjuncturale şi nu înţeleg să preia şi să mediatizeze şi alte subiecte care au fost discutate şi care au legătura cu cel al migraţiei”. Printre aceste subiecte este cel al „competitivităţii Europei în faţa concurenţei crescânde” care vine din partea Chinei şi a Statelor Unite.

„Iar aici, am accentuat pe necesitatea unităţii în abordare, la nivel european, pentru a putea fi capabili noi, Europa unită, să facem faţă, în primul rând economic, concurenţei venită de peste ocean sau din zona Asiei”, a subliniat Teodovici.

Ministrul Finanţelor a făcut aceste precizări, în condiţiile în care, sâmbătă, în conferinţa de presă de la finalul reuniunii informale a ECOFIN, a ţinut să explice pe larg situaţia mobilităţii selective, în cadrul UE şi de ce a fost acesta unul din subiectele principale discutate în cadrul reuniunii.

„Ar trebuie să ne gândim la un pachet agresiv care să aducă o soluţie, pentru că nu putem să ne atingem obiectivele în situaţia actuală, de aceea discutăm acum despre scăderea competitivităţii, despre cheltuieli diferite, aspecte care sunt influenţate de această mobilitate intra-europeană. Deci, trebuie să încurajăm această mobilitate, dar trebuie şi să ţinem cont de tipul de măsuri pe care trebuie să le aplicăm pentru a nu fi afectaţi noi toţi. Libera circulaţie a forţei de muncă a adus mari beneficii economice. Lucrătorii mobili contribuie la PIB-urile ţărilor de origine şi ţărilor-gazdă şi în cele mai multe cazuri au un rol semnificativ în ceea ce priveşte câştigurile celor rămaşi în ţara de origine. Totuşi, mobilitatea muncitorilor poate avea şi efecte negative, de exemplu, atunci când mobilitatea e selectivă, ducând la exodul creierelor şi stopând creşterea potenţială. În viitorul apropiat, prioritatea noastră ar trebui să fie găsirea unei soluţii comune la nivel european şi implementarea unui instrument care să ne ajute în rezolvarea acestui fenomen”, a mai spus Teodorovici, în conferinţa de presă.

Cu toate acestea, ministrul român al Finanţelor a menţionat, în cadrul aceleiaşi conferinţe, că nu au fost discutate măsuri concrete, acesta fiind doar începutul discuţiilor, iar pentru a fi găsite soluţii reale trebuie implicaţi miniştrii Muncii din statele membre ale UE.

„Unii politicieni găsesc chiar într-un eveniment european, serios şi decent care, dacă nu prea atractiv pentru iubitorii de ştiri senzaţionale şi scandal, o bună ocazie să mai arunce cu ceva noroi ... şi nu mă refer la mine acum, ci mă refer la noroiul pe care-l aruncă, a nu ştiu câta oara, asupra credibilităţii şi imaginii României”, a mai scris Teodorovici, pe Facebook. Astfel, ministrul Finanţelor s-a referit la faptul că imediat după încheierea reuniunii Consiliului miniştrilor de finanţe ai ţărilor din statele Uniunii Europene (ECOFIN), organizată pentru prima dată la Bucureşti, în contextul Preşedinţie Consiliului Uniunii Europene (UE), au apărut critici la adresa declaraţiilor sale „cu privire la un fenomen social cu cauze şi mai ales cu efecte economice importante”.

„Nu întâmplător am ales să includem pe agenda ECOFIN problematica migraţiei forţei de muncă în interiorul Uniunii Europene, din ţările din Estul şi Sud-Estul Europei către ţările mai dezvoltate”, a mai scris Teodorovici.

În plus, ministrul Finanţelor a menţionat că pentru toţi cei care ar fi binevoit să citească cu atenţie ştirea respectivă, ar fi fost evidentă diferenţa dintre ceea ce a spus şi ce s-a scris.

„Am fost tentat să răspund acestor acuze, dar am considerat că subiectul merită o abordare profesionistă şi nicidecum una hazardată, specifică tabloidelor de scandal. Am convingerea că toţi cei care au înţeles să abordeze serios acest subiect, în cadrul reuniunii ECOFIN, au avut aceleaşi argumente economice, sociale şi nu în ultimul rând, naţionale, ca şi mine. Toţi cei care au participat la dezbaterile purtate pe marginea acestui subiect, au înţeles care sunt riscurile potenţiale ale acestui fenomen al migraţiei şi în special ale «migraţiei creierelor»”, a subliniat Teodorovici.

Ministrul Finanţelor a completat că toţi cei care au participat la dezbateri au înţeles importanţa şi gravitatea subiectului, având în vedere că nu numai România se confruntă cu migraţia forţei de muncă.

„Ceea ce am spus şi anterior, spun şi acum: nu voi fi niciodată adeptul îngrădirii libertăţii dreptului de a munci oriunde în Europa, a libertăţii de mişcare sau oricăror alte drepturi ale cetăţenilor români. Migraţia forţei de muncă este însă un subiect care generează discuţii şi polemici aprinse prin prisma faptului că duce la efecte economice pozitive în ţările care primesc forţa de muncă şi negative în ţările care o pierd”, a mai scris Teodorovici.

Ministrul Finanţelor a menţionat că, din acest punct de vedere, toţi cei care au participat la dezbaterea acestui subiect, au fost de acord că trebuie găsite soluţii pentru ca ţările furnizoare de forţă de muncă să poată contracara efectul economic negativ generat de migrarea forţei de muncă, fără însă a îngrădi în niciun fel niciunul dintre drepturile garantate tuturor cetăţenilor europeni – „nicidecum, subliniez, al libertăţii de a munci oriunde în Europa”.

„Închei prin a afirma foarte clar, în speranţa că niciodată de acum în colo nu vor mai exista încercări de scoatere din context a afirmaţiilor mele, că nu sunt duşman declarat al îngrădirii de orice fel a oricăror drepturi ale românilor sau ale europenilor. Toţi cei interesaţi de problematica migraţiei forţei de muncă în interiorul Uniunii Europene, pot consulta cele două studii solicitate de Preşedinţia României şi pregătite de Bruegel si CEPS”, a concluzionat Teodorovici.

Studiul Bruegel analizează priorităţile noului ciclu instituţional al UE, iar cel CEPS are ca temă mobilitatea forţei de muncă în spaţiul intracomunitar, ambele fiind disponibile pe site-urile celor două organizaţii şi fiind realizate la cererea Preşedinţiei Române.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a organizat, vineri şi sâmbătă, la Bucureşti, reuniunea informală a ECOFIN, iar la eveniment au participat peste 40 de delegaţii, aproximativ 1.000 de persoane, miniştrii de Finanţe din statele membre ale Uniunii Europene (UE), Guvernatorii băncilor centrale, comisarii europeni şi înalţi reprezentanţi ai instituţiilor UE.