EXCLUSIV: Dosarul de mărturie mincinoasă a fotbaliştilor Rădoi şi Marin, închis de Parchet

Procurorii de la Parchetul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti au decis scoaterea de sub urmărire penală a fotbaliştilor Mirel Rădoi şi Petre Marin, după ce faţă de aceştia, iniţial, se începuse urmărirea penală pentru infracţiunea de mărturie mincinoasă, potrivit rezoluţiei, obţinută, luni, de către agenţia MEDIAFAX.

În 6 mai 2009, Parchetul începuse urmărirea penală a celor doi fotbalişti într-un dosar remis de către de la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), fiind disjuns din dosarul Valiza, în care finanţatorul Stelei, George Becali, a fost trimis în judecată pentru fapte de corupţie.

La momentul trimiterii în judecată a finanţatorului Stelei, procurorul anticorupţie care a instrumentat iniţial cauza a disjuns (separat-n.r.) dosarul cu privire la cei doi fotbalişti, suspectându-i pe aceştia că au dat decalaraţii mincinoase la DNA.

Odată ajuns la Parchetul Judecătoriei Sectroului 1, procurorii au reluat cercetările şi au dispus, în primă fază, începerea urmăririi penale. Ulterior, procurorul ierarhic care a verificat soluţia a decis că lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii şi a decis scoatere de sub urmărire penală (SUP), invocând, în motivarea soluţiei sale, articole ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

Potrivit actului citat, DNA i-a suspectat pe cei doi fotbalişti că au dat declaraţii mincinoase în dosarul Valiza, în legătură cu oferte făcute de George Becali către judecătorii echipei Universitatea Cluj.

"În dosarul Valiza, învinuitul Mirel Matei Rădoi şi învinuitul Petre Marin au fost chemaţi în calitate de martori să declare tot ce ştiu cu privire la faptele ce fac obiectul cauzei. Pe parcursul derulării anchetei, din probele administrate în cauză, a rezultat calitatea de făptuitori a celor doi - cu privire la care, prin rechizitoriu (din dosarul Valiza - n.r.) s-a dispus neînceperea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la dare de mită în temeiul articolului 10, litera d, întrucât «din datele de anchetă nu se poate trage concluzia că aceşti doi făptuitori au acţionat cu intenţie, conform articolului 19, alineatul 1, literele a şi b, din Codul penal şi nu au prevăzut periculozitatea comportamentului finanţatorului clubului Steaua Bucureşti, încercând doar să comunice mesajele acestuia către clubul universitar»", se arată în rezoluţia procurorilor de la Parchetul Judecătoriei Sectorului 1.

Procurorii mai notează că "s-a dispus disjungerea şi declinarea cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 1 Bucureşti, pentru efectuarea de cercetări faţă de Rădoi şi Marin sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de mărturie mincinoasă, constând în aceea că, atunci când au fost audiaţi, în calitate de martori, au făcut afirmaţii mincinoase cu privire la aspecte esenţiale în cauză".

Această unitate are competenţa de a cerceta infracţiunea de care au fost acuzaţi cei doi.

DNA susţinea că Rădoi şi Marin au fost audiaţi în calitate de martori şi sub prestare de jurământ, au făcut afirmaţii mincinoase în legătură cu aspectele esenţiale, declarând că nu cunosc absolut nimic în legătură cu oferta financiară făcută de George Becali unor jucători de la Universitatea Cluj.

Martorul Matei Mirel Rădoi - nota DNA la acea vreme în referatul care însoţea dosarul transmis la Parchetul Sectorul 1, "a afirmat că nu a avut discuţii cu învinuitul George Becali despre posibila ofertă financiară făcută către jucătorii de fotbal de la Universitatea Cluj".

"Caracterul mincinos al afirmaţiilor acestuia este confirmat prin conţinutul celor două dialoguri telefonice pe care le-a purtat în 5 mai 2008 şi 6 mai 2008, în cadrul cărora a relatat, în amănunt, că a luat legătura cu fotbaliştii de la Universitatea Cluj, comunicându-le că vor primi sume consistente de bani în situaţia unui rezultat favorabil clubului Steaua Bucureşti. Aceste două convorbiri telefonice se coroborează în totalitate cu declaraţia martorului Claudiu Răducanu la care s-a făcut referire anterior".

Despre Marin, arăta DNA în nota de transmitere a dosarului, "fiind audiat în calitate de martor a dat o declaraţie mincinoasă, susţinând în contradicţie cu dialogul telefonic din 6 mai 2008, ora 12.46, că niciodată nu a discutat cu fotbalistul Gigi Coman de la Universitatea Cluj şi nici cu finanţatorul Becali despre vreo ofertă financiară în legătură cu meciul de fotbal din ultima etapă"

"Depoziţia sa, reprezintă în fond o mărturie mincinoasă, în condiţiile în care, Petre Marin i-a confirmat telefonic lui Becali că a vorbit cu Gigel Coman căruia i-a comunicat că «cineva va veni la Cluj cu banii pentru echipă», furnizându-i finanţatorului clublui Steaua şi numărul de telefon al acestuia din urmă", arătau atunci procurorii anticorupţie.

După ce a constatat că un prim-procuror a dispus începrea urmăririi penale pe numele celor doi sportivi, procurorul ierarhic superior a apreciat că "în cauză rezultă că nu poate fi pusă în mişcare acţiunea penală fiind incidente dispoziţiile articolului 10, litera d, în sensul că «nu sunt întrunite elementele constitutive sub aspectul laturii subiective»".

"Astfel, deşi cu prilejul audierii în calitate de martori, Mirel Matei Rădoi şi Petre Marin au tăgăduit faptele şi nu a făcut precizări esenţiale, în cauză nu se poate reţine în sarcina lor săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă, întrucât au fost puşi în situaţia de a se autoacuza prin răspunsurile ce urmau să fie date", notează procurorul care a închis dosarul.

"A considera că, într-o cauză penală, făptuitorul audiat ca martor este obligat, sub sancţiunea legii penale a articolului 260, alineat 1, din Codul penal, să facă declaraţii ce l-ar autoincrimina - aduce atingere garanţiilor instituite prin articolul 6 din CEDO", motivează anchetatorul.

În documentul citat se mai arată în legislaţia internă nu este recunoscut într-o dispoziţie distinctă dreptul martorului la tăcere atunci când riscă, prin declaraţia sa, să se înceapă procesul penal împotriva sa şi astfel să beneficieze şi el de un drept la tăcere, ca şi învinuitul sau inculpatul.

"Însă, potrivit jurisprudenţei CEDO, dreptul de a nu depune mărturie contra persoanei tale, respectiv de a nu contribui la propria incriminare reprezintă aspecte esenţiale ale unei proceduri echitabile în procesul penal", se arată în document.

Curtea Europeană a decis, în mod constant, că, chiar dacă articolul 6 al Convenţiei Europene nu menţionează expres aceste drepturi, ele reprezintă norme general recunoscute, aflate în centrul noţiunii de proces echitabil consacrat de acest text ", menţionează anchetatorul.

Potrivit rechizitoriului procurorilor DNA în cazul Valiza, finanţatorul clubului Steaua, Gigi Becali, a promis fiecărui jucător al clubului "Gloria 1922 Bistriţa" sume de bani cuprinse între 5.000 şi 10.000 de euro pentru ca aceştia să îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu prevăzute în contractele de muncă, Regulamentul intern al clubului şi în Regulamentul Federaţiei Române de Fotbal. Concret, fotbaliştilor de la Bistriţa li se cerea să-şi apere corect şansele şi să obţină un rezultat favorabil în meciul cu Rapid Bucureşti din 12 mai 2006.

Doi ani mai târziu, în perioada 4-7 mai 2008, Becali a oferit suma de 1.700.000 euro jucătorilor de la "Universitatea Cluj" aflaţi pe foaia de joc pentru meciul din etapa a 34-a Campionatului Naţional de Fotbal - Liga I - circa 100.000 de euro pentru fiecare - aceştia urmând, la fel ca în cazul precedent, să îşi îndeplinească îndatoririle de serviciu, să-şi apere corect şansele şi să câştige meciul cu "CFR 1907 Cluj".

Valiza cu bani a fost confiscată de anchetatori, iar Gigi Becali a fost deferit justiţiei alături de alte cinci persoane, între care şi selecţionerul echipei naţionale de fotbal, Victor Piţurcă.