Dulciurile rămân în topul preferinţelor românilor

Românii acordă alimentaţiei o importanţă din ce în ce mai mare, multe persoane alegând să mănânce sănătos, însă dulciurile, inclusiv ciocolata, continuă să fie în topul preferinţelor acestora, potrivit unui studiu realizat de Biroul Român de Audit Transmedia (BRAT).

Urmărește
1491 afișări
Imaginea articolului Dulciurile rămân în topul preferinţelor românilor

Ce le place românilor să mănânce (Imagine: Shutterstock)

Tendinţele din cel mai recent Studiu Naţional de Audienţă (SNA) FOCUS, realizat de Biroul Român de Audit Transmedia (BRAT), acoperă perioada 2006 - 2014, iar universul studiului este reprezentat de populaţia din mediul urban din România, cu vârsta cuprinsă între 14 şi 64 de ani.

Studiul măsoară preferinţele de consum de bunuri şi servicii ale populaţiei urbane. Caracterul continuu al studiului şi eşantioanele mari (peste 10.000 de interviuri anual) permit observarea fluctuaţiilor preferinţelor populaţiei şi studierea lor în raport cu evoluţia socio-economică din România. Marja de eroare este de +/-0,8%.

Românii acordă alimentaţiei o importanţă din ce în ce mai mare, potrivit studiului. Mai mult, grija ca alimentele pe care le cumpără şi consumă să fie cât mai naturale şi să conţină cât mai puţine calorii devine o preocupare şi pentru românii din mediul urban.

Cifrele furnizate de BRAT arată că 55% dintre români sunt dispuşi să plătească suplimentar pentru alimentele care nu conţin E-uri, cu 10% mai mult decât în anul 2006, peste 600.000 de români declarând că alimentaţia lor este preponderent vegetală.

În plus, mâncarea de tip fast-food nu se mai bucură de acelaşi succes ca în urmă cu patru ani. Astăzi doar 20% dintre români spun că obişnuiesc să consume în mod regulat preparate de la fast-food, o scădere cu 5 procente faţă de anul 2006.

Totodată, 62% dintre femei afirmă că, de obicei, consumă produse cu cât mai puţine calorii.

Totuşi, dulciurile rămân în topul preferinţelor românilor. Astfel, 26% afirmă că obişnuiesc să consume dulciuri în locul unei mese obişnuite şi o treime afirmă chiar că nu pot trăi fără dulciuri.

Deşi româncele sunt mai atente în privinţa siluetei, ele sunt şi cele care rezistă cel mai greu la tentaţia dulcelui, 60% dintre cei care afirma că nu pot trăi fără să consume dulciuri fiind femei.

SNA FOCUS mai relevă faptul că 32% dintre români consumă ciocolată cel puţin o dată pe săptămână. Consumul este, însă, în scădere faţă de 2006, când 38% dintre români consumau ciocolată cu această frecvenţă. În scădere este şi consumul de cremă de ciocolată şi batoane de ciocolată. Constant se menţine, în schimb, consumul de checuri, rulade şi prăjituri: 8-10% dintre români consumă aceste tipuri de produse cel puţin o dată pe săptămână.

În privinţa zonelor ţării, studiul BRAT arată că dobrogenii sunt cei mai mari consumatori de ciocolată - 43% dintre locuitorii acestei regiuni consumă ciocolată cel puţin o dată pe săptămână. La polul opus sunt bucureştenii, doar 30% dintre aceştia consumă ciocolată frecvent.

Preferinţele românilor se împart în mod egal între ciocolata albă şi cea neagră. Ciocolata obişnuită rămâne totuşi preferata consumatorilor din România - 63%. În acelaşi timp, 55% dintre români consumă ciocolată cu alune/stafide/ cereale, jumătate preferă ciocolata simplă şi doar 45% pe cea cu cremă.

BRAT este organizaţia industriei de media din România care măsoară audienţa presei scrise şi a mediului online, auditează tirajele (presă scrisă) şi monitorizează investiţiile în publicitate (presă scrisă, online, radio şi outdoor).

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici