GOLIAT, primul nanosatelit românesc, lansat pe 9 februarie, între 12.00-14.00, din Guyana Franceză

Anunţul a fost făcut vineri, într-o conferinţă de presă, de Marius-Ioan Piso, preşedintele Agenţiei Spaţiale Româneşti şi director al proiectului GOLIAT, şi de cercetătorii Mugurel Bălan, Claudiu Drăgăşanu şi Marius Truşculescu.

Lansarea pe orbită a nanosatelitului românesc GOLIAT va fi efectuată cu primul zbor al noii rachete europene VEGA şi este prevăzută pentru 9 februarie, între orele 10.00 şi 12.00 GMT (12.00 - 14.00, ora României). Satelitul a efectuat testele funcţionale şi în prezent este integrat pe lansator împreună cu alţi şapte sateliţi, la centrul spaţial al ESA din Guyana Franceză.

GOLIAT - un satelit în formă de cub, cu laturile de 100x100x100 mm, o greutate de 1062 de grame şi o putere de 2W - a fost conceput şi dezvoltat de ROSA, în colaborare cu Institutul de Ştiinţe Spaţiale, între 2005 şi 2007. Satelitul este dezvoltat în conformitate cu standardul internaţional CubeSat şi îşi propune realizarea de imagini de înaltă rezoluţie, de măsurări ale dozei de radiaţii şi
ale fluxului de micrometeoroiţi şi transferul datelor către staţiile de sol pentru analiză şi diseminare ştiinţifică. Unul dintre obiectivele secundare este validarea în spaţiu a sub-­sistemelor dezvoltate
pentru reutilizarea şi dezvoltarea ulterioară în alte misiuni.

O componentă importantă a misiunii o reprezintă dezvoltarea infrastructurii de sol în două locuri diferite: platfoma Măgurele (Ilfov) şi Marişel (Cluj). Centrele de comunicaţii includ echipamentul
de emisie-recepţie radio, antenele şi sistemele de orientare automată ce vor fi utilizate în etapele de operare a satelitului.

Potrivit lui Marius-Ioan Piso, România lansează acest satelit pentru că este interesată să devină un actor în industria spaţială mondială.

"Era nevoie de un satelit al Agenţiei Spaţiale Române. Acest obiect trebuie să existe pentru a crea un precedent, care, din punctul nostru de vedere, să aibă două roluri. Primul - să atragă tineri, să fie un fel far, un atractor pentru tineri care să lucreze în România. Al doilea, satelitul trebuie să dea încredere în propriile capacităţi tehnologice, naţionale. Tehnologia aduce cei mai mari bani", a declarat Marius-Ioan Piso.

El a precizat că GOLIAT transportă trei experimente ştiinţifice. "Acest satelit ştie să observe Pământul. Ia imagini pe o bandă de vreo 70 de km, cu o rezoluţie de vreo 10-20 de metri. De asemenea, măsoară doza de radiaţii integrală la nivelul orbitei şi face un experiment interesant de determinare a fluxului de micrometeoriţi la nivelul orbitei sale", a explicat Marius-Ioan Piso.

Timpul standard al misiunii nanosatelitului GOLIAT este de aproximativ 6 luni. "Estimările noastre, în condiţii normale, sunt de aproximativ 1- 3 ani până începe să ardă", a explicat Piso.

Potrivit acestuia, nanosatelitul GOLIAT a fost construit în perioada 2005-2009, iar amânarea lansării lui până acum a avut la bază motive ale Agenţiei Spaţiale Europene legate de racheta VEGA, care pe 9 februarie va realiza zborul inaugural.

GOLIAT este dezvoltat de un consorţiu de cercetare condus de Agenţia Spaţială Română, la care au contribuit studenţi de la Universitatea Bucureşti - Facultatea de Fizică, dar şi de la Politehnică - Facultatea de Aeronave.

"Lansarea va dura până în momentul orbitării sateliţilor mici. Vor trece aproximativ 4.400 de secunde. Nu ştim încă exact momentul în care sateliţii vor fi recepţionaţi de staţiile noastre. Controlul misiunii se realizează prin trei antene principale, două sunt amplasate la Măgurele, altă staţie, în Munţii Apuseni (cea de la Mărişel, n.r.). În funcţie de ora la care va fi lansat satelitul, vom şti momentul în care satelitul va intra în conul sistemelor noastre de recepţie", a explicat cercetătorul Mugurel Bălan.

Publicul din România poate să vadă în direct lansarea pe orbită a nanosatelitului românesc GOLIAT, pe internet, pe site-ul Agenţiei Spaţiale Europene.

Potrivit lui Marius-Ioan Piso există şi o posibilitate ca lansarea zborului rachetei VEGA să se amâne, din cauza timpului nefavorabil. "Fiind vorba de o primă lansare a unei rachete, măsurile de securitate sunt mai mari. Dacă se amână, următoarea lansare va fi prin luna aprilie, dar până acum nu avem motive să credem că se va amâna lansarea", a mai spus Marius-Ioan Piso.

În ceea ce priveşte costurile proiectului de lansare a primului nanosatelit românesc, Marius-Ioan Piso a spus că acestea sunt greu de estimat.

Potrivit lui Piso, satelitul GOLIAT a fost la început realizat printr-un proiect în valoare de 1,5 milioane de lei, finanţat de Ministerul Educaţiei. El a mai spus că lansarea GOLIAT este gratuită, acest drept fiind câştigat de ROSA într-o competiţie a ESA. "Pentru ESA, însă, lansarea rachetei VEGA nu este gratuită", a mai spus Piso.

Lansarea nanosatelitului GOLIAT face parte din programul de nanosateliţi al Agenţiei Spaţiale Româneşti. "Este un program propriu al ROSA şi este o zonă pe care noi, de vreo şapte - opt ani, vrem să o impunem în Europa. Realizarea de nanosateliţi este un concept destul de nou şi schimbă destul de mult anumite aspecte ale industriei spaţiale", a mai spus Piso.

Agenţia Spaţială Română (ROSA) a fost înfiinţată în 1991 şi reorganizată printr-o Hotărâre a Guvernului în 1995 ca instituţie publică finanţată integral extrabugetar în sistemul Ministerului Cercetării şi Tehnologiei (în prezent Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului). ROSA este coordonatorul la nivel naţional al activităţilor din domeniul spaţial. Misiunea principală a Agenţiei Spaţiale Române este promovarea şi coordonarea dezvoltării în domeniu şi reprezentarea Guvernului în programele de cooperare internaţională. Agenţia este autorizată să înfiinţeze centre de cercetare şi dezvoltare orientate în funcţie de obiectivele Programului Spaţial Naţional. Agenţia desfăşoară propriile proiecte de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare.

În ianuarie anul trecut, a fost semnat acordul de aderare a României la Convenţia Agenţiei Spaţiale Europene.

Agenţia Spaţiala Europeană este o organizaţie interguvernamentală fondată în 1975, având 18 state membre (16 din UE, plus Elveţia şi Norvegia). Dintre ţările fostului Pact de la Varşovia, România este a doua admisă ca membru, după Cehia. ESA este considerată cea mai importantă organizaţie interguvernamentala europeană cu caracter ştiinţific şi tehnologic şi cu rol important în domeniul securităţii.

România a încheiat primul Acord cu ESA în 1992, care a fost ratificat prin Legea nr. 40/1993, fiind urmat de alt acord în anul 1999. Începând cu 2006, România a fost Stat European Cooperant al ESA.

Statutul de stat membru cu drepturi depline al ESA permite accesul organizaţiilor din România la toate programele derulate, aceasta constituind un important transfer de tehnologie.