Luni, ministerul polonez de Externe a anunţat că a furnizat „clarificări exhaustive” într-o scrisoare care răspunde la preocupările exprimate în scris de Comisia Europeană luna trecută.
Polonia susţine că măsurile luate sunt „în conformitate cu standardele europene” şi că „răspund multor ani de aşteptări sociale în creştere în acest sens”. Totodată, Varşovia a anunţat că „speră să continue dialogul privind fondul cauzei fără elemente politice”, subliniind faptul că acuzele aduse sunt motivate politic.
„Guvernul polonez a răspuns ieri la îngrijorările Comisiei Europene privind schimbările făcute la sistemul judiciar din Polonia, menţionând că reformele judiciare sunt în conformitate cu standardele UE. Să fim clari: nu e aşa! Atacurile asupra democraţiei şi a statului de drept nu au fost niciodată compatibile cu valorile UE şi nu vor fi! Fac un apel la executivul european şi la Consiliul UE să dea dovadă de curaj: un astfel de atac asupra fundamentelor europene comune nu poate fi tolerat. Este timpul să lansăm Articolul 7 şi să suspendăm drepturile de vot ale Poloniei în Europa”, a precizat Verhofstadt pe contul de Facebook.
La finele lunii iulie, Comisia Europeană a avertizat autorităţile poloneze să nu aplice nicio măsură pentru înlăturarea judecătorilor de la Curtea Supremă, în caz contrar Blocul comunitar fiind pregătit să iniţieze demersul pentru suspendarea drepturilor de vot ale Poloniei în UE.
Frans Timmermans, vicepreşedintele Comisiei Europene, a salutat la acea vreme decizia preşedintelui polonez Andrzej Duda de a respinge două proiecte de lege privind reformarea sistemului judiciar. Totuşi, Timmermans a precizat că alte proiecte de lege aprobate de către preşedinte sporesc ameninţarea asupra statului de drept în Polonia.
Ulterior, Comisia Europeană a lansat procedura de sancţionare a Poloniei pentru încercările de subminare a independenţei justiţiei, acordând un termen de 30 de zile Guvernului conservator de la Varşovia pentru a oferi clarificări.