FOCUS: Sistemul de vot uninominal, un sistem complicat, care poate duce la situaţii surpriză

În vederea alegerilor parlamentare au fost constituite un număr de 41 de circumscripţii electorale judeţene, o circumscripţie a Municipiului Bucureşti şi, pentru prima dată în istoria alegerilor generale din România, o Circumscripţie electorală a cetăţenilor cu domiciliul în străinătate.

Fiecare judeţ, respectiv circumscripţie electorală, va fi reprezentată în Parlament de un număr de senatori şi deputaţi stabilit în funcţie de numărul de locuitori ai judeţelor şi de norma de reprezentare. Un deputat va reprezenta în Parlament 70.000 de locuitori, iar un senator, 160.000 de locuitori.

Potrivit acesti norme de reprezentare, aproximativ 18 milioane de cetăţeni cu drept de vot vor trimite în Parlament 315 deputaţi şi 137 senatori. Conform legii electorale, circumscripţiile electorale au fost împărţite, la rândul lor, în colegii pentru alegerea deputaţilor şi colegii pentru alegerea senatorilor.

Pentru alegerea deputaţilor şi senatorilor au fost delimitate un număr de 315 colegii uninominale pentru deputaţi şi 137 de colegii pentru senatori, ultimele cuprinzând cel puţin două colegii pentru alegerea membrilor Camerei Deputaţilor.

Astfel, dacă la alegerile anterioare reprezentanţii partidelor candidau în grup, în fiecare judeţ, pe liste de partid, primind mandate proporţional cu scorul obţinut de partidele lor, la alegerile din 30 noiembrie aceştia se prezintă singuri în alegerile din respectiva circumscripţie, fiecare într-un colegiu uninominal.

Procesul de alocare a mandatelor cuprinde două etape de repartizare – una la nivel de circumscripţie şi una la nivel de ţară - şi două etape de atribuire efectivă a mandatelor, care are loc la nivelul circumscripţiei.