Articolele autorului Marius Oprea
-
COMENTARIU Marius Oprea / De ce trebuie să ne fie frică de ruşi
O să ajungem să îl socotim pe Putin drept un om rezonabil, în raport cu propagandiştii şi susţinătorii săi. Faţă de unii jurnalişti de la Moscova şi de aiurea, din Federaţia Rusă, din care unii nici nu clipesc cînd vorbesc de o soluţie nucleară a conflictului din Ucraina, pe motiv că ruşii merg în rai, iar ucrainenii, cît şi cei care-i ajută vor ajunge în iad, Putin e un ghiocel citeşte tot
-
PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Iohannis, Ciucă, Bode - ”vlăstarele tinere” ale Partidului Comunist, ale cărui arhive le-au făcut secrete de stat
Un grup numeros de istorici, cărora m-am adăugat, au adresat o ”Scrisoare deschisă Preşedintelui României, Parlamentului, Guvernului şi Arhivelor Naţionale, faţă de re-secretizea arhivelor comunismului. Nu e pentru prima oară cînd s-a petercut un asemenea lucru. Arhivele au fost din nou închise, practic, sub diferite pretexte, odată cu ”restauraţia” regimului Iliescu în 2000. Raţiunile secretizării istoriei au fost întodeauna politice. Politice sînt şi acum. citeşte tot
-
PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Putin, Biserica şi Dumnezeu călare pe tanc
-
PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Iohannis – un om singur. Fără patrie.
-
ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Henry Kissinger, de la ”numărul 2 la Casa Albă”, la purtător de cuvînt al lui Putin şi Xi Jinping
-
ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Ruşii – manual de ocupaţie a unei ţări. Cazul României, exemplu pentru Ucraina
-
COMENTARIU Marius Oprea: Britanicul mai român decît cei mai mulţi dintre români
Ne-am obişnuit în România cu prinţul moştenitor Charles. E deja ”adoptat”, face parte din peisaj. Prin fundaţiile sale, a înfrumuseţat părticele din Transilvania şi ne-a arătat-o cum e de fapt şi noi nu o vedeam. Dar prinţul Charles nu e singurul britanic care a prins drag de România. În lumea istoricilor şi nu numai a lor, numele lui Dennis Deletant e sinonim cu cercetarea comunismului din România şi cu înfăţişarea adevăratei sale naturi. De ieri, Deletant este (şi) cetăţean al României. Nu mai e un ”străin”. Pentru oameni ca el şi ca prinţul Charles, ar trebui să se instituie şi să se acorde cetăţenia de onoare a ţării, cu toate drepturile aferente. citeşte tot
-
COMENTARIU Marius Oprea / Liberalii, floare la butoniera lui Iohannis, şi-au amintit de Brătieni abia după ce au bătut palma cu urmaşii lui Iliescu
La PNL, de opt ani încoace, de cînd la şefia partidului s-a instaurat Iohannis, e o veşnică sărbătoare oficială. Partidul are succese tot mai măreţe. N-a mişcat mai nimic, dar pare că a dărîmat munţii. E la guvernare de trei ani, românii au ajuns la sapă de lemn, iar liberalii sărbătoresc din nou. E Ziua Partidului, aniversată de astă dată la Florica, reşedinţa Brătienilor, pe unde conducerea liberală n-a mai dat de ani buni. Dar o face acum, de cînd i-au adus pe social-democraţi la guvernare. citeşte tot
-
PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Biserică, militărie şi geopolitică: În 1792, generalul Suvorov a fondat Tiraspolul. În 2022, ministrul Şoigu cere Patriarhiei Ruse să-l ridice în rîndul sfinţilor
-
ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / În România comunismul nu a dispărut. S-a privatizat!
După 1989, nu a existat nici cel mai mic semn public de căinţă, din partea vreunui activist de partid sau lucrător al fostei Securităţi, principalele instituţii vinovate de dezastrul ţării. Totul s-a pus în seama lui Ceauşescu, care a şi fost repede împuşcat, pentru a nu se putea cumva dezvinovăţi şi a arunca parte din vină şi pe umerii altora – chiar dintre cei care-i luaseră puterea. Misiunea ”emanaţilor Revoluţiei”, în frunte cu Ion Iliescu şi evident conformă cu ”linia Moscovei”, (ca întotdeauna în comunism) era clară: salvarea a ceea ce se mai putea salva din regim, cu toată împotrivirea populară, care nu mai voia să audă de el. Era o misiune dificiă, dar ”caracatiţa partidului” a reuşit să readucă România, prin tentaculele Securităţii, într-un regim politic cît mai asemănător celui defunct. Partidul Comunist murise, Securitatea a dispărut şi ea. Dar activiştii de partid şi securiştii erau cei care continuau să conducă România. citeşte tot
-
ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / ”Duminica orbului” - de fapt fost duminica unui chior în ţara orbilor şi ”Ziua Victoriei” pentru Securitate
Pe 20 mai, în ”Duminica Orbului”, Iisus Hristos a redat unui orb vederea. La aceeaşi dată, pe 20 mai 1990, s-a dovedit că nouă ne-o luase, în timp de cinci luni, ca glaucomul, un abil membru de partid comunist. Ion Iliescu, cel ce fusese ”cu voia dumneavoastră, ultimul pe listă” în Consiliul Frontului Salvării Naţionale, organismul de conducere al ţării, instalat după fuga lui Ceauşescu, a devenit primul între români – preşedintele ţării, cu votul larg al majorităţii acestora. citeşte tot
-
COMENTARIU Marius Oprea / Matrioşca manipulării: ”misiunea de pace” a Kremlinului în Ucraina
Am prieteni buni care îl aprobă pe Putin şi îi detestă pe ucraineni, care-i ”persecută pe români”. Motivul? Unii sînt nişte Gică-Contra, care întorc pe dos naţionalismul ca o mănuşă, opunîndu-l ”globalismului”, căruia îi preferă o aşa-zisă ”indepedenţă”. Alţii văd acţiunea Moscovei legitimată aproape exculsiv de antioccidentalismul lor sangvinar, cu rădăcini în naţional-comunism. Mulţi sînt atît de oripilaţi de neomarxismul violent de peste ocean şi de politica excesiv neomarxistă a corectitudinii politice europene, încît văd în ruşi ”apărătorii ortodoxiei”. Oameni ca ei sînt peste tot şi nu le poţi schimba ideile. Pentru oamenii aceştia, maşina de fake-uri a Kremlinului lucrează la turaţie maximă, producînd minciuni pe bandă, în încercarea de a legitima conflictul sîngeros şi crimele de război din Ucraina. Minciuni în care ruşii sînt ”eliberatorii”. citeşte tot
-
COMENTARIU Marius Oprea / Sărăcie şi fudulie la Bucureşti, politică şi strategie la Budapesta
Atît am auzit că avem gaze, că avem şi alte resurse, ”noi nu depindem de ruşi”, încît s-ar părea că România e cea mai bogată ţară din Europa. În realitate, sîntem săraci şi fuduli, şi pe măsură ce politicienii noştri se laudă mai tare, pierdem din ce în ce mai mult. citeşte tot
-
PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea/ Mormîntul de sub drum. Există o şansă ca la Tîrgu Ocna să fi descoperit osemintele lui Valeriu Gafencu, supranumit ”Sfîntul Închisorilor”
Am început, în 2011, în condiţii aparte, investigaţii în locurie în care au fost înhumaţi morţii din fostul Spital-Penitenciar de la Tîrgu Ocna, nume asociat (fie că place, fie că nu) cu cel al lui Valeriu Gafencu. De atunci încoace, fără a fi înarmaţi de vreo ideologie, am tot săpat. Arma noastră este hîrleţul. Nu umblăm după ”cruciuliţe de argint” strecurate între maxilarele craniilor, ci dezgropăm, os cu os, osemintele deţinuţilor de aici, identificaţi ca atare prin contextul arheologic şi specificitatea ”inventarului funerar”. Acum, la atîţia ani de la debutul campaniilor noastre arheologice şi la finalul acestei zile, pot spune că este o şansă de a-l fi găsit şi pe cel supranumit încă din timpul scurtei sale vieţi, de către părintele Nicolae Steinhard, ”Sfîntul Închisorilor”. citeşte tot
-
PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea: La ”Neurovision 2022”, Putin a violat-o pe Stefania
Cunsocutul festival ”Eurovision” a cunoscut un scandal fără precedent. S-a transformat în ”Neurovision”. Jurii din şase ţări, printre care şi România, au fost acuzate de malversţiuni în procesul de votare şi votul lor a fost înlocuit cu o altă notare, rezultat al unui necunoscut şi straniu algoritm. Pînă la urmă, a ieşit cine trebuia să iasă: Ucraina. citeşte tot
-
ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / ”Raiul” de la Sîntana şi Creatorul său, tovarăşul Goina – la loc de cinste, în 2022
La începutul anului, de Ziua Culturii Naţionale, în 15 ianuarie, în holul primăriei din Sîntana-Arad au fost aşezate medalioane cu personalităţile oraşului, realizate din gips armat. Printre ele, şi cel al lui Gheorghe Goina, fost membru al Marii Adunări Naţionale, între 1957-1973, care ”în 1950 a pus bazele CAP-ului Viaţă Nouă” şi datorită căruia ”Nicolae Ceauşescu a vizitat de cinci ori Sîntana”, cum se spune în ”laudatio” care explică prezenţa medalionului pe holul primăriei, unde Goina este onorat alături de Ştefan Augustin Doinaş sau de Ştefan Hell, laureat al premiului Nobel pentru chimie în 2014 şi director al Institutului ”Max Planck”, originari tot din Sîntana. Ce caută un şef de CAP, alături de un laureat Nobel şi un poet celebru, e greu de înţeles. Dar în ”cultura naţională” e loc pentru orice, chiar şi pentru cultura porumbului şi cartofului, cu recorduri peste recorduri, obţinute în anii socialismului la ”colectiva” din Sîntana. citeşte tot
-
PREZENTUL FĂRĂ PERDEA / Împărţiţi între gofre de Bruxelles, langoşi de Sibiu şi plăcinte de Saschiz, useriştii au pierdut de tot contactul cu realitatea
Mărturisesc aici că mi-a fost simpatic USR-ul, în primele lui momente. Îi cunoşteam pe Nicuşor Dan şi pe Irineu Darău, senatorul de Braşov, contracanditatul lui Barna de la congresul trecut. Dar curînd n-au mai fost nici Nicuşor şi nici USR, ci Dacian Cioloş, ”Iordache şi asociaţii” din Securitate şi Ghinea & comp., excese neomarxiste şi atacuri continue la adresa BOR. Şi mi-am spus, ”Doamne, îţi mulţumesc că m-ai ferit de ispită”. Ispita de a crede că în politica românească e în stare, într-adevăr, să vină ceva nou. citeşte tot
-
COMENTARIU Marius Oprea/ Federaţia Komi-Cola
Convocînd şi prezidînd sîmbătă a 30-a Adunare a Consiliului pentru politică externă şi de apărare a Rusiei, ministrul de externe Serghei Lavrov a ţinut iarăşi unul din discursurile sale, care îl fac să roşească pe Pinocchio. A susţinut că Occidentul este cel ce a declarat un ”război hibrid total” împotriva Federaţiei Ruse, în cadrul căruia ”Ucraina este o unealtă pentru a frâna dezvoltarea paşnică a Rusiei”. Atît de ”paşnică”, încît aproape că li se termină întreg arsenalul de rachete, lansate asupra ”fraţilor ucraineni”. Aşa cum au făcut şi în războaiele ”paşnice” din Cecenia şi din Georgia. Lavrov e o fosilă vie a comunismului, antrenat să justifice orice, inclusiv o agresiune militară, precum aceea a URSS din Afganistan, de unde ruşii au ieşit înfrînţi, cu coada-ntre picioare – aşa cum se va petrece probabil şi acum, în Ucraina. ”Nici ruşii nu mai sînt ce-au fost”, spun unii cu o nuanţă de regret, dar eu cred că au rămas ce-au fost dintotdeauna. citeşte tot
-
COMENTARIU Marius Oprea / Cum scăpăm de sărăcie? Dacă există vreun vaccin, l-am vrea toţi!
-
COMENTARIU Marius Oprea: ”Cîntăreaţa cheală” a lui Eugene Ionesco şi teatrul absurdului lumii în care trăim
Se împlinesc astăzi 72 de ani de cînd Eugene Ionesco a debutat la Paris cu ”Cîntăreaţa cheală”. Piesa a fost jucată la ”Teatrul Noctambulilor”, în regia lui Nicolas Bataille şi n-a avut niciun succes la debut: umorul negru al lui Ionesco era încă greu de digerat. În timp, însă, piesa a ajuns una dintre cele mai jucate din Franţa, unde a primit premiul ”Moliere”, dar şi în lume. E greu de trecut în revistă cîte onoruri a primit dramaturgul de origine română în cursul vieţii sale. Ceea ce vreau să arăt este însă cît de uman şi actual este mesajul său, privind lipsa comunicării, o problemă acută a umanităţii. ”Rinocenizarea” omului, ca să apelez tot la una dintre piesele lui Ionesco. citeşte tot
-
PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Numele lui Putin nu va fi asociat doar cu crimele de război, ci şi cu imaginea unui copil mort de foame
Programul Alimentar Mondial, o agenţie a ONU cu sediul la Roma a atras atenţia la sfîrşitul săptămînii trecute atît asupra iminenţei unei crize alimentare în Ucraina, cît şi asupra riscurilor foametei în lume: ”Gloanţele şi bombele din Ucraina pot aduce criza alimentară mondială la niveluri nemaivăzute”, a spus David Beasley, directorul programului. E cazul să ne temem de ce e mai rău. Proviziile nu ajută, decît pentru puţină vreme – dar poate fi de folos acţiunea fiecăruia dintre noi. citeşte tot
-
COMENTARIU Marius Oprea / Vladimir Putin şi-a văzut parada cu ochii. Nu se ştie ce au văzut alţii
Vladimir Putin nu e Stalin, deşi ar visa să fie. Trăsăturile personale îl apropie, ca şi puterea pe care o are. Ceea ce-i lipseşte e conjunctura externă favorabilă – mai ales naivitatea occidentului. Altfel, ar fi Stalin şi în calea puterii sale nu s-ar mai afla nimic, n-ar mai sta piatră peste piatră în ”lupta pentru pace” şi ”împotriva fascismului” – aşa cum se întîmplă în Ucraina. citeşte tot
-
COMENTARIU Marius Oprea / De Ziua Victoriei, Putin nu va lansa nici măcar o ofensivă, de teama înfrîngerii
”Din nefericire, trupele noastre s-au retras din Popasna, pentru că oraşul a fost bombardat mai bine de două luni”, a declarat guvernatorul din Lugansk, Serhii Gaidai. A fost o ”retragere strategică”, în poziţii pregătite anterior, dar în mod evident nedorită. Ruşii, Vladimir Putin îşi pot revendica, în sfîrşit, o victorie. Au cucerit Popasna, un orăşel care număra înainte de război 20.000 de locuitori. citeşte tot
-
ISTORIA FĂRĂ PERDEA / Cum au devenit munţii Apuseni un ”Caritas” canadian al ”Gold Corporation” sub protecţia lui Băsescu şi a serviciilor, ”joc” la care riscăm să pierdem 2% dinPIB
România se judecă cu ”Gold Corporation” la Tribunalul Special al Băncii Mondiale, pentru suma de 5,75 de miliarde de dolari, ca urmare a blocarii investitiei ce ar fi trebuit sa fie cea mai mare exploatare a aurului din Europa. E un proces despre care nu s-a mai vorbit în ultima vreme, pe care-l datorăm ”sublimei” calităţi de animal politic perfect a lui Traian Băsescu. Una care l-a făcut să schimbe întotdeauna sensul cuvintelor. Chiar şi să renunţe la celebra şuviţă şi să nu mai dea lecţii, despre cum se bea. Cînd a fost cazul şi a ”scos profit”, adică mai tot timpul, Băsescu a fost un susţinător al proiectului de explorări aurifere de la Roşia Montană. Al ”democraţiei”. Al unei lumi noi, societăţi prospere, social-liberale, pe vaporul său sau sub direcţia sa, trasată din birou, prin ”radio-staţie”. ”Independenţa”, sau România? A ales independenţa faţă de toţi, în mandatele sale de preşedinte. Ne-a condus zece ani după capul lui, pînă la acest liman, lăsînd în urma lui o ţară pustiită şi tristă. A creat un partid de care s-a dezis. A distrus două. A fost dovedit turnător la Securitate, şi-a băgat fratele la puşcărie şi şi-a adus fiica cea mare în pragul ei. Dar ceea ce nu se poate şterge este zîmbetul său desăvîrşit de sarcastic şi crud. Pe care-l afişa şi în vremea în care susţinea cu tărie că Munţii Apuseni trebuie să-şi schimbe numele, în ”Gold Corporation”. citeşte tot
-
PREZENTUL FĂRĂ PERDEA / Aleksandr Dughin, acest Rasputin al lui Putin
Despre Alexandr Gelievici Dughin s-a scris şi s-a vorbit mult – aşa cum era de aşteptat, despre un soi de ”guru” al liderului de la Kremlin. Dughin e, fără îndoială, un Rasputin al timpurilor noastre – şi-a cîştigat renumele de ”mare gînditor” şi o influenţă pe măsură la curtea ţarului Putin. Dar şi peste graniţele Federaţiei Ruse, inclusiv în România, unde are un cerc important de adepţi. Conservatorismul său ortodox, îmbinat cu un pan-slavism agresiv justifică, de fapt, expansiunea rusă împotriva occidentului şi mai ales a Statelor Unite, pe orice cale. Inclusiv pe cea a războiului. citeşte tot
