GEORGE LÖWENDAL (1897-1964)

ARIADNA AVRAM, nepoata pictorului GEORGE LÖWENDAL (1897-1964), anunta in data de 27 aprilie 2008 (pe stil vechi), aniversarea a 111 ani de la nasterea renumitului artist plastic roman, cunoscut prin arta sa si ca „Pictorul Bucovinei si al taranului roman“.

Incepand cu data de 30 aprilie 2008, la libraria Carturesti din Bucuresti, va fi disponibil albumul expozitiei desfasurata in capitala Austriei in intervalul 14.11 – 19.12.2007, la Institutul Cultural Roman din Viena.

“Arta lui George Löwendal înfăţişează privitorului o frescă, o monografie în imagini a ţăranului român. Datorită realismului eclatant al reprezentărilor, figurile par desprinse din mitologiile lui Rebreanu sau Sadoveanu.

Portretele ţăranilor bucovineni, cu toată demnitatea, elocvenţa, suferinţa şi mândria oglindite în ele, dezvăluie modul de viaţă şi pasiunea unei întregi pături sociale.

Pentru George Löwendal pictura reprezintă experienţa cunoaşterii transpusă pe pânză. Frumuseţea estetică a acestor portrete este potenţată de expresivitatea lor. Paleta de culori utilizată, contururile groase, jocul luminii, toate converg spre a evidenţia aspectul psihologic dorit. Astfel, aceste feţe oglindesc o experienţă şi un mod de viaţă, care le conferă tuturor subiecţilor o valoare de document fizionomic exemplar, al unui întreg popor.“

Ana Maria Altmann

Istoric de artă, Viena

GEORGE LÖWENDAL

1897

La 10 mai (27 aprilie stil vechi) s-a născut la Sankt Pe¬tersburg, capitala Rusiei ţariste, George, primul fiu al lui Laurenţiu II baron Løvendal, ofiţer de artilerie al Marinei Baltice Ruse, originar din Danemarca. Acesta era descendent al lui Ulrik Frederick Gyldenløve, născut în 1638, fiul regelui Frederic al III-lea al Danemarcei şi Norvegiei. Mama lui George, Liubov (Aimée) Gavrişova, era fiica unui ofiţer erou al Marinei Mării Negre. Ceilalţi trei fii ai familiei: Lev, Nicolai şi Boris.

1914 -1917

Urmează Belle-Arte la Sankt Petersburg, împotriva dorintei tatălui său de a deveni ofţiter. Are profesori celebri, printre care Seidenberg, Makovski şi Alexandr Petrovici Alexandrov. În acelaşi timp este angajat ca balerin, actor, scenograf, la Teatrul lmperial.

1918 -1921

Familia sa moare în flăcările revoluţiei. George fiind invitat de profesorul Alexandrov, la Soroca, în Basarabia, rămâne aici. Desenează mult, afirmându-se ca un autentic portretist. Tot aici realizează primul Teatru de papuşi din Basarabia, pentru care scrie piese, împreună cu logodnica sa Ariadna. Activează ca pictor scenograf în rnai multe teatre din Chişinău.

În octombrie 1918 Basarabia revine la România, Løvendal ajungând astfel în ţara care va deveni patria sa.

1921

Se căsătoreşte la Chişinău cu Ariadna Ambrozieva, originară din Tula, studentă la Facultatea de Drept din Odessa. Poetă, scriitoare, cântăreaţă-concertistă şi mai târziu profesoară de limbi străine şi canto, ea îi va fi întrega viaţă un critic competent, sprijin şi sfetnic încurajator.

1921 -1925

Soţii se stabilesc la Bucureşti, unde artistul învaţă limba românş. Activează ca pictor scenograf şi regizor la câteva teatre, fiind foarte apreciat. Presa română şi străină publică frecvent cronici entuziaste despre activitatea sa artistică.

La 28 octombrie 1923 se naşte prima sa fiică, Lydia.(m.2006)

La 13 iunie 1925 se naşte cea de a doua fiică, Irina (m.1995).

1926 -1935

Se mută la Cernăuţi, în Bucovina României Mari. Îndemnat şi ajutat de prietenul său Ion Aurel Maican, ocupă postul de director artistic al Teatrului Naţional din oraş. Realizează decorurile şi regia a zeci de spectacole, pentru care asigură secretariatul literar şi la care participă şi ca actor, dansator, mim, machior, butaforist. Alături de el se formează oameni de teatru ca Victor Ion Popa, George Mihai Zamfirescu şi actori ca Grigore Vasiliu Birlic şi Jules Cazaban etc.

Organizează turnee cu spectacole de teatru la sate şi în cazărmi. În 1926 realizează după o concepţie proprie, prima scenă glisantă din ţară, pentru spectacolul "Crimă şi pedeapsă" de Dostoevski şi pictează celebra cortină a Teatrului Naţional din Cernăuţi. Înfiinţează primul teatru cult de marionete, realizând papuşile, decorul, cortina. În 1928 construieşte tot la teatrul din Cernăuţi, prima scena turnantă. Pune în scenă prima piesa de SF în ţară, "R.U.R" de Karel Czapek.

In acelaşi timp nu neglijează pictura de şevalet. Se simte puternic atras de ţăranii şi mănăstirile Bucovinei, care vor deveni pentru totdeauna motivul său predilect în pictură.

1931 -1933

În1931 înfiinţează prima societate a artiştilor plastici din Bucovina numită Prietenii Artei. Participă la prima expoziţie de toamnă a pictorilor bucovineni.

Ia parte la Expoziţia pictorilor moldoveni, care are loc în 1932 la Iaşi şi la Salonul Oficial din Cernăuţi.

In 1933 expune 89 de tablouri în Palatul Naţional din Cernăuţi, fiind elogiat în presa vremii.

Participă şi la Întâia expoziţie a artiştilor moldoveni organizată din iniţiativa lui Ştefan Dimitrescu.

1934

Obţine un mare succes la Timişoara, cu decorurile la opereta Ţara surâsului de Lehar. Pentru acesta primeşte în dar din partea autorităţilor oraşului una dintre ghiulelele din Muzeul de Istorie, cu care strămoşul său Ulrich Frederik Voldemar conte de Løvendal a participat la eliberarea Timişoarei de sub turci (Magazin istoric nr.10/1975).

1935 -1940

Expune tablouri la sediul Societăţii Scriitorilor Români din Bucureşti. În 1936 i se cumpară un tablou de către preşedintele

Comitetului Internaţional de Istoria Artei, Leo van Pyuevelde, pentru Muzeul de Artă Modernă din Bruxelles. Organizează o expoziţie la Vatra Dornei. Expune 141 lucrări la Muzeul de arte şi meserii din Cernăuţi, cu largi ecouri în presa vremii.

În 1937 se stabileşte la Bucureşti împreună cu familia. Participă cu afişe la toate expoziţiile Oficiului Naţional de Turism din ţară şi străinătate.

1943

Pictează în Bucovina, deschizând cu 80 de tablouri expoziţia de mare succes din sala Universul din Bucureşti.Toate lucrarile expuse au fost achizitionate. Participă la expoziţie românească din Veneţia.

1945 -1946

Participă la Salonul Oficial de Toamnă din Bucureşti şi organizează o expoziţie personală în sălile Parlamen¬tului Român.

Deschide o expoziţie în mina din Ghelar, jud. Hunedoara.

Este membru fondator al Uniunii Artiştilor Plastici şi al Fondului Plastic din România. În 1946 organizează o expoziţie la Ministerul Informaţiilor.

1947 -1948

Este omagiat în aproape toată presa română, cu ocazia împlinirii vârstei de 50 de ani. Participă la expoziţia anuală de artă plastică din Bucureşti.

Predă cursuri de perspectivă artistică şi crochiuri la Uniunea Arhitecţilor din România.

1949 -1950

Este consilier artistic la Institutul de Proiectări Meta¬lurgice din Bucureşti, pentru care realizează o serie de compoziţii cu

caracter industrial.

1950 -1957

Este numit profesor universitar la Institutul de Arte Plastice din Bucureşti. Participă la Expoziţia anuală de stat a artiştilor plastici, în 1953 şi 1954. În vara anului 1954 ţine lecţii deschise pentru studenţii săi, la Sighişoara.

La 11 noiembrie 1954 marea prietenă şi sfetnică, soţia sa Ariadna, se stinge. Începe transcrierea creaţiei literare a soţiei şi a sa, activitate care îl va preocupa pană la sfârşitul vieţii. Din august 1955 îşi semnează lucrările adăugand siglei GL iniţiala A, a numelui soţiei sale.

1957 -1964

Participă la Expoziţia interregională, cu portrete de artişti. Pictează în fiecare vară, în Bucovina, numeroase tablouri.

1964

La 2 ianuarie se naşte nepoata lui Ariadna.

Se stinge din viaţă neaşteptat, la 18 februarie 1964, pictorul GEORGE LÖWENDAL.

http://lowendal.blog.com/

Persoana de contact: George Radu, PR & Event manager, telefon: 0747.494.684

(Comunicat OTS. Agenţia de presă MEDIAFAX vă oferă integral comunicatul transmis de Ariadna Avram. Agenţia de presă MEDIAFAX nu îşi asumă în nici un fel răspunderea pentru conţinutul comunicatelor, oferind numai suportul tehnic pentru transmisia acestor comunicate.)