Al doilea val al gripei spaniole a ucis mai mulţi oameni decât primul. Ce putem învăţa de la pandemia din secolul trecut

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a susţinut miercuri că, în ciuda folosirii frecvente a termenului de „al doilea val” acesta este inexact şi că ar fi de preferat să descriem pandemia de Covid-19 ca fiind „un val mare”, având în vedere că virusul nu a dispărut şi nu urmează variaţii sezoniere, relatează France24.

Ce putem învăţa de la Gripa spaniolă

Gripa spaniolă din 1918-2020 a venit cu trei vârfuri, timp în care a ucis cel puţin 30 de milioane de oameni pe tot globul, unii istorici pun cifra la 100 de milioane - ceea ce o face mai mortală decât Marele Război.

Primul val al pandemiei din primăvara anului 1918 a fost extrem de contagios şi a pus o presiune uriaşă pe eforturile de război ale ambelor părţi combatante. Cu toate acestea, nu a fost deosebit de virulent - ratele oficiale de deces au fost similare cu cele provenite de la gripa sezonieră.

În toamnă, virusul a reapărut într-un al doilea val terifiant, cel mai sever dintre cele trei. În SUA - unde datele istorice privind gripa spaniolă sunt cele mai complete - rata mortalităţii în exces din septembrie până în decembrie 1918 a atins 266.000.

Tendinţa gripei de a evolua a fost probabil responsabilă pentru această virulenţă crescută, a explicat pentru France24 Erin Sorrell, profesor asistent de microbiologie şi imunologie la Universitatea Georgetown: „Creşterea ratei de deces a fost cauzată în parte de mutaţiilor acumulate de virus".

În acest sens, coronavirusul pare mai puţin ameninţător: „Acest virus este mult mai stabil”, a menţionat John Barry autor al cărţii Marea Gripă. „Nu există niciun indiciu în lume că ar putea să devină mai letal, aşa cum s-a întâmplat în 1918”

Gripa spaniolă măsuri de distanţare socială

Un eveniment notoriu semnalat la începutul celui de-al doilea val atestă beneficiile măsurilor de distanţare socială. La 28 septembrie 1918, peste 200.000 de persoane au participat la o parada în Philadelphia organizată pentru a promova vânzarea de obligaţiuni de război ale guvernului american - chiar dacă experţii i-au spus comisarului de sănătate al oraşului că evenimentul nu ar trebui să aibă loc.

O lecţie de istorie poate fi învăţată comparând Philadelphia cu St. Louis (care şi-a anulat parada împreună cu alte adunări în masă), potrivit Centrelor americane pentru controlul şi prevenirea bolilor: „Luna următoare, peste 10.000 de oameni din Philadelphia au murit din cauza pandemiei, în timp ce numărul mortilor din Saint Louis nu a crescut la peste 700. Acest exemplu arată avantajul anulării adunărilor în masă şi al folosirii unor măsuri de distanţare socială în timpul pandemiilor. "

Experţii spun că acest contrast între Philadelphia şi St. Louis face parte dintr-o imagine mai mare, în care măsurile de sănătate publică au ajutat în mod clar la combaterea gripei spaniole. "Am aflat că, în timpul răspunsului la pandemia din 1918-19 (în special în SUA), acele oraşe şi state care au adoptat regulamente pentru utilizarea măştilor de faţă, interzicerea adunărilor mari şi închiderea şcolilor au trecut mai bine peste pandemie faţă de cele care nu au implementat astfel de măsuri", Sorrell remarcat.

Gripa spaniolă în rândul tinerilor

Un alt subiect intens discutat este creşterea numărului de infectări cu noul coronavirus în rândul tinerilor în acest nou vârf epidemic.

Creşterea numărului cazurilor de coronavirus în unele ţări este rezultatul nerespectării restricţiilor antiepidemice de către tineri, în condiţiile în care este vară în emisfera nordică, afirmă Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), relatează New York Times.

"Dovezile sugerează că recentele creşteri ale cazurilor de contagiere în unele ţări sunt generate, în mare parte, de tineri care au lăsat garda jos în contextul verii din emisfera nordică", a afirmat Tedros Adhanom Ghebreyesus, citat de agenţiile de presă Reuters şi Adnkronos.

"Am mai spus acest lucru şi îl vom mai spune: tinerii nu sunt invincibili. Tinerii pot fi infecaţi, pot muri, pot transmite virusul altor persoane. De aceea, tinerii trebuie să respecte aceleaşi măsuri de precauţie pentru a se proteja ei înşişi şi a-i proteja şi pe ceilalţi", a subliniat directorul OMS.

În timpul celui de-al doilea val de gripă spaniolă, mulţi tineri se aflau în aceeaşi poziţie cu vârsnicii: pandemia de acum un secol a fost în special letală pentru persoanele sănătoase, cu vârste cuprinse între 25 şi 35 de ani.  Acest lucru a fost neobişnuit, deoarece gripa - inclusiv primul val al gripei spaniole - are de obicei o curbă în formă de U: este cea mai periculoasă pentru sugari şi vârstnici, fără a fi deosebit de virulentă la adulţii tineri.

Întrebarea de ce a afectat această categorie de vârstă atât de brutal „încă nu are un răspuns”, a spus Barry. „Există doar ipoteze”, a continuat el. „Cel mai probabil este că tinerii au sisteme imunitare mai puternice, care au reacţionat excesiv, atacând puternic plămâni”.

În ciuda unor comportamente greşite în timpul crizei actuale, progresele uriaşe în ştiinţă şi tehnologie faţă de perioada gripei spaniole - când natura virusurilor era un mister -  reprezintă o sursă de speranţă, a adăugat Sorrell: „Avem, pe un plan global, abilitatea şi expertiza ştiinţifică, tehnologia, resursele şi metodele de schimb de informaţii."