Analiză CNN. De ce România şi Bulgaria sunt codaşe la vaccinare? Unde s-a greşit

Unele ţări, printre care Irlanda, Malta, Portugalia şi Danemarca, se mândresc cu rate de vaccinare de aproximativ 90%, potrivit Centrului European pentru Controlul Bolilor (ECDC). De cealaltă parte a blocului, România şi Bulgaria au vaccinat complet doar 33% şi, respectiv, 22% dintre adulţi.

Problema nu se datorează lipsei de vaccinuri. Toate ţările UE au acces la toate vaccinurile aprobate de UE - Pfizer/BioNTech, Moderna, AstraZeneca şi Johnson & Johnson. De asemenea, fiecare ţară în parte este liberă să obţină alte vaccinuri. Ungaria, de exemplu, a achiziţionat vaccinuri ruseşti Sputnik pentru populaţia sa.

"Ei au vaccinurile. Oricine vrea să se vaccineze poate", a declarat pentru CNN Ivan Krastev, un politolog bulgar şi membru fondator al consiliului director al Consiliului European pentru Relaţii Externe. În schimb, a spus Krastev, Bulgaria se luptă cu ezitări adânc înrădăcinate în ceea ce priveşte vaccinarea, alimentate de instabilitatea politică, teoriile conspiraţiei şi lipsa de încredere în autorităţi.

"Există un nivel ridicat de neîncredere, iar acest lucru este valabil atât pentru Bulgaria, cât şi pentru România", a spus el. "Chiar şi comunitatea medicală, medicii, asistentele, mulţi ezită să se vaccineze, aşa că nu este o surpriză că şi societatea în ansamblu este la fel", a spus el.

Atât România, cât şi Bulgaria se luptă cu vârfuri de noi cazuri de coronavirus de la începutul lunii septembrie. România a raportat peste 45.000 de cazuri noi şi peste 800 de decese în săptămâna încheiată duminică, aproximativ acelaşi nivel pe care l-a înregistrat la vârful celui de-al doilea val al epidemiei, în aprilie.

ECDC a avertizat joi că statele cu rate scăzute de vaccinare riscă să înregistreze valuri de spitalizări şi decese în această toamnă dacă relaxează măsurile de distanţare socială.

Bulgaria organizează în noiembrie cele trei alegeri parlamentare din acest an. Două scrutine anterioare, în aprilie şi apoi în iulie, s-au încheiat fără formarea unui guvern. Ca urmare, ţara este blocată într-o campanie electorală perpetuă, fără prea mult spaţiu pentru altceva.

"A fost mult mai multă campanie electorală decât campanie pentru vaccinuri", a spus Krastev. "Nici guvernul care a fost la putere, nici guvernul interimar nu au făcut din vaccinare o prioritate".

Krastev a declarat că problema vaccinurilor nu a divizat societatea bulgară pe criterii partizane, deoarece majoritatea oamenilor erau în general uniţi în neîncrederea lor faţă de clasa politică. "SUA au un nivel major de polarizare; aici nu este vorba atât de mult de polarizare politică, ci de confuzie şi dezgust faţă de tot ceea ce este politic, ceea ce a afectat foarte mult succesul campaniei [de vaccinare]", a declarat el pentru CNN.

Acuzaţiile de corupţie guvernamentală au declanşat proteste de amploare în Bulgaria anul trecut. Poliţia a reacţionat cu violenţe care au şocat naţiunea - şi au făcut ca oamenii să fie şi mai suspicioşi faţă de autorităţi.

Mass-media a jucat, de asemenea, un rol, a spus Krastev. "Pentru a face dezbaterea mai interesantă, ei au prezentat opiniile pro-vaccin şi anti-vaccin ca fiind la fel de valoroase, astfel încât oamenii să fie confuzi", a spus el.

Guvernul român a pus slaba desfăşurare a vaccinării pe seama ştirilor false şi a teoriilor conspiraţiei care se răspândesc online.

Există, de asemenea, inegalităţi puternice în ambele ţări. Comunităţile de romi din România şi Bulgaria sunt printre cele mai puţin vaccinate. Dimitar Dimitrov, directorul programului pentru romi de la Institutul pentru o Societate Deschisă din Sofia, a declarat că această problemă se datorează relaţiilor tensionate dintre comunităţi şi societate în general.

Dimitrov a spus că multe persoane, în special în zonele rurale, ar putea, de asemenea, să întâmpine dificultăţi în a avea acces la clinicile de vaccinare. "Dacă trebuie să iei un autobuz sau un tren şi să călătoreşti 100 de kilometri pentru a ajunge la spital şi apoi să aştepţi la coadă, asta necesită timp şi bani. Vaccinarea în sine este gratuită, dar să ajungi la punctul de vaccinare costă bani", a spus Dimitrov.

Guvernul român a anunţat recent că va investi resurse suplimentare pentru a se asigura că persoanele care nu au acces la clinici pot beneficia de vaccinuri - de exemplu, prin solicitarea unei vizite la domiciliu a unui medic.

Dar Bulgaria şi România nu sunt singurele care se confruntă cu probleme. Uniunea Europeană pare să fie divizată în două părţi. O jumătate a îmbrăţişat inocularea şi a făcut ca aproape toată lumea să fie imunizată. Cealaltă se străduieşte să convingă un număr mare de persoane, pe fondul unei neîncrederi profunde în vaccinuri.

Linia de demarcaţie se situează aproximativ de-a lungul graniţei Cortinei de Fier, care odată împărţea Europa în Est şi Vest.

Dintre cele 27 de state membre ale blocului, cele 15 state cu cele mai bune performanţe în ceea ce priveşte ratele de vaccinare fac parte din ceea ce a fost blocul occidental, în timp ce ultimele 10 sunt toate foste ţări comuniste. Grecia şi Lituania sunt singurele două ţări care contrazic această tendinţă, Lituania ocupând locul 16, iar Grecia locul 17.

Toate fostele ţări occidentale, cu excepţia Greciei, au vaccinat complet cel puţin 70% dintre adulţi. Niciunul dintre statele estice nu a atins încă acest prag.

Krastev a declarat că modul în care s-a desfăşurat pandemia în diferite ţări ar putea fi un factor care să explice diferenţele. "Ţările care au fost lovite mai mult de primul val, în 2020, când şocul a fost mai puternic, ţări precum Italia sau Spania, au avut mai mult succes în ceea ce priveşte vaccinarea în general decât ţările care au fost lovite de al doilea val", a spus el, adăugând că guvernul bulgar nu a reuşit niciodată să convingă populaţia că o rată ridicată de vaccinare este o prioritate absolută.

"În schimb, a devenit o chestiune de mândrie naţională faptul că nu am avut niciodată blocaj", a spus el.

Anna Nicińska, profesor asistent la Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii din Varşovia, a studiat motivele neîncrederii în vaccinare şi a declarat că istoria joacă, de asemenea, un rol important în influenţarea deciziilor oamenilor.

Nicińska şi colegii săi au analizat datele privind încrederea în sistemele de sănătate şi în autorităţile medicale din 100 de ţări şi au descoperit că neîncrederea era mult mai mare în naţiunile care au cunoscut în trecut comunismul de tip sovietic. Oamenii care avuseseră experienţa directă de a fi minţiţi de guvernele lor se străduiau să aibă încredere în autorităţi, chiar şi la mulţi ani după revoluţie, a explicat ea. Cu cât oamenii au trăit mai mult timp sub comunism, cu atât mai mare era neîncrederea.

"Oamenii expuşi la comunismul sovietic au mai puţină încredere în ceilalţi oameni, în guvern şi, de asemenea, în sistemele de sănătate", a spus ea. "O decizie de vaccinare se bazează pe încredere şi a o face obligatorie ar fi contraproductiv, trebuie să ne amintim că în multe ţări există o lungă tradiţie de rezistenţă faţă de stat, astfel încât oamenii ar găsi o modalitate de a evita vaccinarea obligatorie".

Comisia Europeană a recunoscut că ratele scăzute de vaccinare din unele dintre statele sale membre reprezintă o problemă.

"Atâta timp cât virusul nu este învins în toate statele membre, virusul pur şi simplu nu este învins", a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei pentru CNN într-o declaraţie. Comisia a declarat că ţările care se străduiesc să crească nivelul de vaccinare ar trebui să se concentreze pe campanii care să îi vizeze în mod specific pe cei care ezită şi să sublinieze importanţa ştiinţei.