Avertismentul psihologului: Transformarea iraţională a unei realităţi medicale poate fi periculoasă, prin panica creată

Psihologul clujean Daniel David atrage atenţia asupra situaţiei cauzată de coronavirus şi spune că, în urma transformării unei realităţi medicale obiective, se poate ajunge într-o situaţie psihologică potenţial periculoasă pentru societate, prin panica creată.

Preşedintele Asociaţiei Psihologilor din România, Daniel David, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, în legătură cu isteria cauzată de epidemia de coronavirus, care a dus la golirea rafturilor unor magazine, că unul dintre mecanismele care duc la transformarea unei realităţi medicale obiective sunt fake-news-urile.

„În primul rând trebuie să înţelegem că este o diferenţă între realitatea medicală obiectivă şi cea subiectivă. În unele situaţii, realitatea medicală subiectivă nu se suprapune peste cea obiectivă mai ales cînd facem o serie de interpretări distorsionate, iraţionale. Atunci când interpretările sunt foarte iraţionale, realitatea medicală subiectivă poate să devină catastrofică, generând panică şi alterând funcţionarea socială. Mecanismele prin care realitatea medicală obiectivă se transformă în una subiectivă, catastrofică, sunt mai multe, unul fiind fake news-urile. Sunt anumite zone din societate care urmăresc să o destabilizeze, iar în această fază pot să apară foarte multe fake news-uri. Atunci, în această perioadă, trebuie să fii atent de unde îţi iei informaţia despre realitatea medicală”, a spus David.

Acesta susţine că realitatea poate fi căutată în jurnaliştii de încredere, în instituţiile statului, în Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în instituţii serioase.

„Aici nu este bine să ne uităm ce se mai spune, pentru că se pot genera interpretări catastrofice. În urma transformării unei realităţi medicale obiective se poate ajunge într-o situaţie psihologică potenţial periculoasă pentru societate, prin panica creată”, a arătat psihologul clujean.

Potrivit acestuia, mai sunt o serie de mecanisme psihologice individuale, legate de modul în care este interpretată o situaţie medicală, fiind oameni care au tendinţa să catastrofeze, să exagereze negativul, iar alţii să minimizeze pozitivul.

„De exemplu, în această situaţie, este o condiţie medicală importantă, dar în comparaţie cu alte crize similare din anii trecuţi, trebuie să vedem şi aspectele pozitive, adică faptul că nu se afectează atât de mult copiii, rata de mortalitate este mai scăzută decât în alte situaţii similare, cum a fost epidemia de SARS. Nu este bine să minimizăm pozitivul, ci trebuie să-l reliefăm adecvat. Apoi, nu trebuie să alunecăm în gândirea totul sau nimic. Adică, faptul că ai contractat virusul, nu înseamnă că s-a terminat totul. Toate analizele de până acum arată că la cei mai mulţi simptomele sunt moderate şi foarte mulţi se vindecă. Nu este totul sau nimic şi lucrurile trebuie văzute nuanţat”, crede Daniel David.

Acesta susţine că oamenii nu ar trebui nici să devină sclavii unei gândiri automate.

„Dacă într-o zonă locală cineva a fost la magazin şi a golit rafturile şi s-a filmat, s-a pus în spaţiul public, stimulul respectiv a devenit unul care a declanşat comportamente similare într-o manieră automată în alte zone care, altfel, practic, nu s-ar fi activat în acest sens. Să fim mai reflexivi în aceste vremuri, nu prizonierii automatismelor. Toate acestea sunt mecanisme cognitive, individuale, care transformă o situaţie medicală obiectivă într-una catastrofică, care generează probleme de ordin social”, a subliniat preşedintele Asociaţiei Psihologilor din România.

Daniel David a explicat că al treilea mecanism psihologic pe care l-a identificat, care ţine de unul psiho-social, este şi faptul că originea epidemiei de coronavirus este în China, ceea ce se potriveşte mitului legat de conflictele mocnite dintre zona chineză şi Vestul Europei, tendinţa de a-şi fabrica arme biologice, de a se ţine în şah şi a se afecta economic unii pe alţii.

„Nu înseamnă că nu trebuie să fim atenţi la realitatea medicală obiectivă, dar trebuie să ne luăm informaţiile din surse credibile, să urmăm ce ne spune OMS sau alte instituţii serioase. Oamenii trebuie să aibă încredere în instituţii, în situaţii de criză trebuie să se întoarcă la instituţiile serioase, dacă nu, la jurnalişti care transformă ceea ce spun instituţiile în înţelesul tău. Jurnaliştii trebuie să fie oameni în care tu ai încredere, pe care îi consideri oameni serioşi”, a menţionat David.

Acesta avertizează că dacă această isterie şi psihoză evoluează se poate ajunge la unele fenomene de destabilizare socială.

„Cred că nu se va ajunge aici, dar trebuie să fim atenţi să nu încurajăm catastrofizarea, trecerea de la realitatea obiectivă la cea subiectivă şi periculoasă se face prin acest mecanism de catastrofizare. Autorităţile să dea mesaje cinstite, pozitive şi constructive, dacă prezinţi o problemă, automat să ai asociată soluţia, procedura şi paşii de urmat pentru populaţie. Să nu îţi fie frică să spui care este realitatea medicală obiectivă pentru că oamenii au dreptul să afle. Uitându-ne la lucrurile prin care am trecut până acum, au fost situaţii mult mai complicate, au murit mult mai mulţi oameni în situaţii de criză, doar că nu am ştiut, pentru că nu au venit din China şi nu am pus lupa pe ele atât de mult. Nu iraţionalitate anxioasă şi panicardă, ci raţionalitate îngrijorată, balansată”, a conchis acesta.

Daniel David este psiholog clinician şi psihoterapeut, prorector al UBB şi preşedintele Asociaţiei Psihologilor din România.