Ce se ascunde în spatele ajutorului oferit Italiei de către Rusia şi China în lupta cu coronavirusul

I se spune Axa Roşie: pleacă din China, trece prin Rusia şi ajunge în Cuba. Aceasta implică ţări şi guverne care au experimentat deja şi, spun ei, au învins coronavirusul; care-l ţin departe sau care doresc să ne înveţe să-l gestionăm. Toţi au un numitor comun, prezentându-se cu braţele pline de ajutoare - şi know-how - într-un moment în care alţii, în primul rând Uniunea Europeană şi Statele Unite, fug sau întârzie să-şi manifesteze spiritul de solidaritate.  Dar acest gesturi de la Beijing, Moscova şi Havana reprezintă oare doar solidaritate, fără vreun motiv ascuns? ”Ajutorul internaţional are dintotdeauna o dublă natură: umanitară şi de soft-power. El conferă strălucire internaţională şi construieşte sau cimentează alianţe”, a declarat Aleksandr Baunov, analist la Carnegie Center din Moscova.

Cu operaţiunea de ajutor militar trimis în Italia, Rusia, "se reînscrie în rolul tradiţional de superputere, pe care intenţionează să-l afirme" şi, în acelaşi timp, reuşeşte să scoată în evidenţă lipsa de solidaritate în Europa şi în statele membre NATO, la care Roma nu a găsit cu uşurinţă un sprijin. Într-o lume în care egoismul este reflexul automat în răspunsul la Covid-19, cei care practică solidaritatea îşi pot face un nume", spune directorul Carnegie din Moscova, Dmitri Trenin. "China a înţeles prima acest lucru, însămânţând ajutor şi specialişti în Italia, Africa şi în altă parte. Acum Rusia îi calcă pe urme", adaugă el. 

Rusia nu caută o contrapartidă politică în Italia, cum ar fi o posibilă blocadă de către Roma a extinderii sancţiunilor UE împotriva Moscovei. În schimb, revenirea puternică în termeni de imagine este evidentă atât pe fronturile externe, cât şi pe cele interne. Kamaz-uri ale armatei care traversează jumătate din Italia (o ţară NATO) şi imaginile militarilor de la Moscova care studiază harta italiană ca şi cum ar fi război au fost răspândite cu o viteză deosebită de către Ministerul Apărării de la Moscova, care coordonează operaţiunea. Romanian translation. Pandemia este, de asemenea, o oportunitate de a reînvia obiectivul Rusiei lui Putin de a fi văzută ca fiind egala marilor puteri occidentale, SUA în primul rând. "Putin", reaminteşte Baunov, "crede cu tărie în alianţele de necesitate, bazate nu pe alinierea Rusiei la standardele occidentale, ci mai degrabă pe existenţa unui inamic comun incontestabil, împotriva căruia este necesar să-şi unească forţele şi acum acest inamic este noul coronavirus. Chiar şi în această criză, Rusia a folosit aceeaşi strategie aplicată Siriei, aşteptând ca situaţia să ajungă într-o fundătură şi, în absenţa iniţiativelor, intervenind spectaculos.” "În cazul Covid-19", notează analistul, "Moscova a aşteptat să vadă reacţia Europei: s-a crezut că Germania sau Scandinavia vor trimite medici şi echipamente în Italia, dar când a devenit clar că Bruxelles-ul nu coordonează ajutorul, "a apărut o portiţă pentru alţii, China şi Rusia", a spus el. 

Chiar şi pentru Beijing, operaţiunea de ajutor pentru Italia are un obiectiv mai mult decât de PR şi soft power. Ea are loc pe două fronturi: schimbarea naraţiunii epidemiei şi afişarea figurii unei ţări responsabile şi gata să sară să salveze partenerii nevoiaşi. China vrea să scape de numele ţării din care a pornit contagiunea – ”virusul chinez”, cum îl numeşte Trump - şi iese la rampă arătând partea sa cea mai generoasă: diplomaţia măştilor, aşa cum e deja poreclită, unde Italia e printre principalii beneficiari. "În faţa ezitărilor UE şi a poziţiilor inconsecvente ale lui Trump şi Johnson, chiar şi trimiterea măştilor sau a unor medici transmite un mesaj mediatic pe care Italia îl apreciază", a declarat Romeo Orlandi, preşedintele Observatorului Asia, pentru AGI. "Roma este o pană în zidul UE, pe care Beijingul s-o folosească la nivel de negociere, dar jocul este încă la început. Pe un eşichier internaţional azi crăpat, orice repoziţionare poate fi benefică. Nu există schimbări dramatice ale alianţei, ci mici avantaje, cum ar fi consolidarea acordului bilateral şi, mai precis, recuperarea imaginii dorite de Beijing”. 

Operaţiunea Chinei a atras deja primele critici din partea Uniunii Europene. Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell, a numit acţiunea Beijingului o "politică de generozitate", care face parte din "lupta pentru influenţă" şi, în general, în "bătălia globală a naraţiunilor" privind criza atât în afara UE, cât şi în interiorul frontierelor sale. China, a spus Borrell, "împinge agresiv mesajul că, spre deosebire de Statele Unite, este un partener responsabil şi de încredere. În această luptă am văzut, de asemenea, încercări de discreditare a UE ca atare şi unele cazuri în care europenii au fost stigmatizaţi ca şi cum toţi ar fi purtători ai virusului. Avertismentul care rezultă e că a lăsa naraţiunea crizei în seama unui singur actor poate fi dăunător: pandemia are nevoie de un răspuns global, iar UE trebuie să se află în centrul bătăliei. Urgenţa nu poate fi rezolvată într-o singură ţară sau mergând singură", concluzionează şeful diplomaţiei UE. "Procedând astfel, înseamnă că vom lupta cu toţii mai mult, cu costuri umane şi economice mai mari".

Sursa: AGI (Agenzia Italia)