Coronavirus: 35 de zile de incertitudine. Cum a acţionat China de la descoperirea virusului până ce OMS a declarat stare de urgenţă internaţională

DECEMBRIE 2019

Cursa pentru a identifica harta genetică a coronavirusului a început la sfârşitul lunii decembrie, conform declaraţiilor din interviuri, documente şi rapoartele OMS. La momentul respectiv, medicii din Wuhan au observat simptome similare la grupuri însemnate de pacienţi, care manifestau febră şi probleme respiratorii ce rezistau tratamentelor standard. Căutând răspunsuri, au trimis probe de testare de la pacienţi mai multor laboratoare comerciale.

CITEŞTE AICI - Pandemia de coronavirus, un eşec de comunicare între China şi OMS

• 27 decembrie

Până la 27 decembrie, un laborator Vision Medicals a reuşit să identifice asemănări între genomul noului coronavirus şi cel al agentului patogen responsabil de epidemia SARS. Laboratorul a împărtăşit datele cu oficialii din Wuhan şi cu Academia Chineză de Ştiinţe Medicale, potrivit publicaţiei chineze financiare Caixin şi confirmării independente Associated Press.

• 30 decembrie

Pe 30 decembrie, oficialii din domeniul sănătăţii din Wuhan au emis avertizări interne cu privire la pneumonia neobişnuită. În aceeaşi zi, expertul Shi Zhengli de la Institutul de Virologie din Wuhan, renumit pentru identificarea originii virusului SARS într-o peşteră cu lilieci, a fost alertat pe tema apariţiei unei noi boli, potrivit unui interviu acordat Scientific American. Aflat la o conferinţă în Shanghai, Shi a luat primul tren spre Wuhan.

• 31 decembrie

A doua zi, directorul chinez CDC Gao Fu a trimis o echipă de experţi la Wuhan. Tot pe 31 decembrie, OMS a aflat despre primele cazuri de coronavirus de pe o platformă open-source care cercetează informaţii despre focare.

IANUARIE 2020

• 1 ianuarie

OMS a solicitat oficial mai multe informaţii pe 1 ianuarie. În conformitate cu dreptul internaţional, membrii au la dispoziţie între 24 şi 48 de ore pentru a răspunde, iar China a raportat două zile mai târziu că au fost 44 de cazuri şi că nu au existat decese.

• 2 ianuarie

Până la 2 ianuarie, Shi a decodificat întregul genom al virusului, potrivit unei notificări postate ulterior pe site-ul institutului.

Oamenii de ştiinţă sunt de acord că cercetătorii chinezi au detectat şi secvenţiat agentul patogen atunci necunoscut cu o viteză uimitoare, dovedind capacităţile tehnice mult îmbunătăţite din China din perioada SARS, când un grup de oameni de ştiinţă condus de OMS a lucrat luni întregi pentru a identifica virusul. De această dată, virologii chinezi au demonstrat în doar câteva zile că ne confruntăm cu un coronavirus nemaivăzut înainte. Ulterior, Tedros Adhanom, directorul general al OMS, a spus că Beijingul a stabilit „un nou standard pentru răspunsul la focar”.

Totuşi, când s-a pus problema împărtăşirii informaţiilor dinspre China spre restul lumii, situaţia s-a complicat.

• 3 ianuarie

Pe 3 ianuarie, Comisia Naţională de Sănătate a emis un aviz confidenţial prin care laboratoarele care deţin probe ale virusului fie distrug eşantioanele, fie le trimit la institutele desemnate pentru păstrarea lor. Anunţul, menţionat pentru prima dată de Caixin, a interzis şi publicarea datelor despre virus fără autorizaţie guvernamentală. Ordinul a interzis laboratorului unde Shi a condus cercetarea să prezinte secvenţa genetică descoperită sau să avertizeze asupra potenţialului pericol.

Legea chineză prevede că institutele de cercetare nu pot efectua experimente cu virusuri potenţial periculoase fără aprobarea autorităţilor de sănătate de top. Deşi legea este menită să păstreze în siguranţă experimentele, aceasta oferă funcţionarilor de vârf din domeniul sănătăţii puteri extinse cu privire la ceea ce laboratoarele de nivel inferior pot sau nu pot face.

„În cazul în care comunitatea virologilor ar fi funcţionat cu mai multă autonomie...publicul ar fi fost informat despre riscul letal al noului coronavirus cu mult mai devreme”, au comentat Edward Gu, profesor la Universitatea Zhejiang, şi Li Lantian, doctorand la Universitatea Northwestern, într-o lucrare de analiză a focarului COVID-19 publicată în luna martie.

Ulterior, oficialii Comisiei au repetat că încercau să asigure securitatea laboratorului şi au precizat că au însărcinat simultan patru laboratoare guvernamentale separate cu identificarea genomului pentru a obţine rezultate corecte şi coerente.

• 4 ianuarie

Până la 3 ianuarie, CDC-ul chinez a secvenţiat în mod independent virusul, conform datelor interne analizate de Associated Press. A doua zi, OMS a raportat pe Twitter că au fost demarate investigaţii în cazul unor cazuri neobişnuite de pneumonie în Wuhan şi a spus că va împărtăşi „mai multe detalii pe măsură ce acestea apar”.

• 5 ianuarie

Chiar după miezul nopţii, pe 5 ianuarie, un al treilea laborator guvernamental desemnat, al Academiei Chineze de Ştiinţe Medicale, a decodat secvenţa şi a prezentat un raport, convocând toate autorităţile şi specialiştii pentru a obţine rezultate în timp record, potrivit unui interviu acordat presei de stat. Cu toate acestea, oficialii chinezi au rămas tăcuţi.

Între timp, la CDC-ul chinez, lacunele în expertiza coronavirusului s-au dovedit a fi o problemă.

Timp de aproape două săptămâni, Wuhan nu a raportat nicio infecţie nouă, deoarece oficialii ar fi cenzurat medicii care au avertizat despre cazurile suspecte. Între timp, cercetătorii au descoperit că noul coronavirus folosea o proteină distinctă de vârf pentru a se lega de celulele umane. Proteina neobişnuită şi lipsa de cazuri noi i-au atras pe unii cercetători chinezi CDC să creadă că virusul nu s-ar putea răspândi cu uşurinţă între oameni, potrivit unui angajat care a solicitat să rămână anonim.

Pe 5 ianuarie, şi Centrul Clinic de Sănătate Publică din Shanghai, condus de renumitul virolog Zhang Yongzhen, a identificat secvenţa genetică a coronavirusului. Acesta a avertizat că noul virus este similar cu SARS şi, cel mai probabil, infecţios.

În aceeaşi zi, OMS a spus că, pe baza informaţiilor preliminare din China, nu există nicio dovadă de transmitere semnificativă între oameni şi nu a recomandat nicio măsură specifică pentru călători.

• 6 ianuarie

A doua zi, CDC-ul chinez a ridicat nivelul de urgenţă la al doilea maxim. Dar agenţia nu avea autoritatea de a emite avertismente publice, iar nivelul crescut de urgenţă a fost păstrat secret chiar şi faţă de mai mulţi dintre membrii propriului personal.

• 7 ianuarie

Până în data de 7 ianuarie, o altă echipă de la Universitatea Wuhan a secvenţiat agentul patogen şi a confirmat modelul lui Shi, asigurând că ne confruntăm cu un nou tip de coronavirus. Însă experţii chinezi CDC au precizat că nu au încredere în rezultatele obţinute de Shi, spunând că trebuie să mai verifice datele înainte de a le putea publica.

Pe plan intern, conducerea CDC-ului chinez a fost descrisă drept „plină de concurenţă acerbă”, conform explicaţiilor oferite de şase persoane familiarizate cu sistemul. Aceştia au spus că agenţia a promovat de mult timp personalul pe baza numărului de lucrări publicate, fapt ce a trezit reticenţă în rândul oamenilor de ştiinţă.

Pe măsură ce zilele treceau, chiar şi o parte din personalul CDC-ului chinez a început să se întrebe de ce a durat atât timp pentru ca autorităţile să confirme public agentul patogen.

• 8 ianuarie

Pe 8 ianuarie, Wall Street Journal a anunţat că oamenii de ştiinţă au identificat un nou coronavirus în eşantioane de la pacienţi cu pneumonie din Wuhan. Tehnicianul laboratorului a declarat pentru Associated Press că au aflat pentru prima dată despre descoperirea virusului din publicaţia respectivă.

Articolul i-a jenat şi pe oficialii OMS. Dr. Tom Grein a declarat că agenţia a fost pusă într-o lumină „extrem de proastă”.

După articol, mass-media de stat a anunţat oficial descoperirea noului coronavirus. Dar chiar şi atunci, autorităţile chineze din domeniul sănătăţii nu au publicat informaţii esenţiale complete care ar fi putut sugera gradul de contagiune al bolii.

Până la acea vreme, în toată regiunea apăreau deja numeroase cazuri suspecte.

• 9 ianuarie

Pe 9 ianuarie, un bărbat în vârstă de 61 de ani care contactase coronavirusul a murit în Wuhan, acesta fiind primul deces provocat de COVID-19 cunoscut. Cazul nu a fost făcut public până pe 11 ianuarie.

Oficialii OMS s-au plâns în cadrul şedinţelor interne că au făcut cereri repetate pentru a obţine mai multe date, în special pentru a afla dacă virusul s-ar putea răspândi activ între oameni. „Nu am primit nimic.”

• 11 ianuarie

În ziua de 11 ianuarie, o echipă condusă de Dr. Zhang, de la Centrul Clinic de Sănătate Publică din Shanghai, a publicat în sfârşit o secvenţă a coronavirusului pe site-ul virologic.org, platformă folosită de cercetători pentru a schimba sfaturi despre agenţi patogeni. Mişcarea a înfuriat oficialii chinezi CDC, după cum au spus trei persoane familiarizate cu problema, iar a doua zi laboratorul său a fost închis temporar de către autorităţile sanitare.

• 12 ianuarie

Ulterior, CDC-ul chinez, Institutul de Virologie din Wuhan şi Academia Chineză de Ştiinţe Medicale ar fi pornit într-o adevărată cursă contre cronometru pentru a-şi publica rezultatele, lucrând peste noapte pentru a le revizui, pentru a aduna datele despre pacienţi şi a le trimite la Comisia Naţională de Sănătate pentru aprobare. Pe 12 ianuarie, cele trei laboratoare au publicat în sfârşit secvenţele pe GISAID, o platformă pentru oamenii de ştiinţă.

La acel moment, trecuseră mai bine de două săptămâni de când Vision Medicals decodase o secvenţă parţială şi mai mult de o săptămână de când cele trei laboratoare guvernamentale au obţinut toate secvenţe complete. Aproximativ 600 de persoane au fost infectate în acest răstimp.

• 13 ianuarie

Pe 13 ianuarie, OMS a anunţat că în Thailanda a fost depistat un caz confirmat de coronavirus.

• 14 ianuarie

A doua zi, într-o teleconferinţă confidenţială, oficialul chinez de top din domeniul sănătăţii a ordonat ţării să se pregătească pentru o pandemie, numind focarul „cea mai severă provocare de la SARS, în 2003”. Personalul medical din toată ţara a începutprocedurile de screening, izolare şi testare.

Cu toate acestea, chiar dacă CDC-ul chinez a declarat intern urgenţă de nivel 1, cel mai înalt grad posibil, oficialii susţineau încă faptul că şansele de transmitere de la om la om a coronavirusului sunt foarte scăzute.

• 20 ianuarie

Pe 20 ianuarie, liderul unei echipe de experţi care s-a întors din Wuhan, renumitul medic infecţionist Zhong Nanshan, a declarat public pentru prima dată că noul virus se răspândeşte între oameni. Preşedintele chinez Xi Jinping a cerut „publicarea la timp a informaţiilor despre epidemii şi aprofundarea cooperării internaţionale.”

În ciuda acestei directive, personalul OMS încă se străduia să obţină suficiente date despre pacienţii din China şi despre focarul aflat în evoluţie rapidă. În aceeaşi zi, agenţia de sănătate a ONU a trimis o echipă restrânsă la Wuhan, pentru două zile.

• 22 ianuarie

Pe 22 ianuarie, OMS a convocat un comitet independent pentru a stabili dacă va declara urgenţă internaţională pentru sănătate. După două întâlniri neconcludente în care experţii au avut opinii împărţite, s-a decis împotriva acestei măsuri, chiar şi atunci când oficialii chinezi au impus cea mai mare carantină din istoria ţării în Wuhan. A doua zi, şeful OMS Tedros a descris public răspândirea noului coronavirus în China drept „limitată”.7

• 28 ianuarie

Pe 28 ianuarie, Tedros, alături de un grup de experţi de top, a călătorit la Beijing pentru a se întâlni cu preşedintele Xi şi cu alţi înalţi oficiali chinezi. Este foarte neobişnuit ca directorul general al OMS să intervină direct în practicile investigaţiilor privind focarele. Subalternii lui Tedros au pregătit o listă de solicitări de informaţii.

• 29 ianuarie

În urma discuţiilor, OMS a anunţat că China a fost de acord să accepte o echipă internaţională de experţi. Într-o informare de presă din 29 ianuarie, Tedros a adus laude Chinei, numind eforturile autorităţilor drept „incredibile”.

• 30 ianuarie

A doua zi, OMS a declarat în cele din urmă coronavirusul o urgenţă internaţională pentru sănătate. Încă o dată, Tedros a mulţumit Chinei, fără a spune nimic despre lipsa anterioară de cooperare.