Cum a împiedicat coronavirusul strategia PNL de a ajunge la anticipate

În ultimele luni, Ludovic Orban şi PNL au avut un singur scop, acela de a dizolva Parlamentul şi de a declanşa alegeri anticipate. Planurile liberalilor au fost, însă, date peste cap de epidemia de coronavirus şi de decizia celorlalte partide, în vremuri de criză.

În octombrie 2019 Guvernul Dăncilă a fost demis prin moţiune de cenzură, iar Guvernul Orban 1 a fost învestit, după mai multe negocieri.

De la învestirea cabinetului său, Ludovic Orban şi ceilalţi liberali au susţinut ideea unor alegeri parlamemtare înainte de termenul stabilit pentru noiembrie 2020. Social-democraţii au şi un scenariu. Aceştia spun că PNL vrea alegeri anticipate pentru că pensiile şi salariile vor trebui plătite din luna septembrie, iar liberalii ar pierde alegerile, în contextul în care nu sunt bani la buget pentru efectuarea plăţilor.

Astfel, Ludovic Orban spera la o demitere a cabinetului său, deoarece dacă ar fi demisionat, nu ar fi putut fi desemnat tot el premier.

Ca să forţeze o moţiune de cenzură, Guvernul şi-a asumat răspunderea pe mai multe proiecte de legi. Una dintre ele, şi cea care a determinat parlamentarii să voteze demiterea Guvernului Orban 1, a fost cea referitoare la alegerea primarilor în două tururi.

Aşadar, pe 5 februarie, planul PNL părea să prindă contur. Parlamentul a adoptat o moţiune de cenzură pentru demiterea Guvernului Orban 1. Liberalii şi-au asigurat, însă, organizarea alegerilor anticipate, ştiind că vor deveni un guvern interimar, fără puteri depline. În noaptea de dinaintea demiterii, Executivul a adoptat 25 de ordonanţe de urgenţă, printre care şi cea referitoare la eventualele alegeri anticipate. Ulterior, CCR a admis drept neconstituţională această ordonanţă de urgenţă, fiind prima „lovitură” dată liberalilor.

Din acea zi a început joaca de-a guvernarea.

În urma negocierilor pentru desemnarea noului guvern, Iohannis a decis să-l desemneze din nou pe Ludovic Orban cu acelaşi cabinet de miniştri. PSD a contracarat din nou mişcarea PNL, atacând desemnarea lui Orban la CCR.

Astfel, şedinţa de plen a Parlamentului pentru învestirea Guvernului Orban 2 a fost amânată pe 24 februarie la scurt timp după ce a început, din lipsă de cvorum.

În tot acest timp criza epidemiei de coronavirus se agrava în România, iar partidele din opoziţie făceau apel la responsabilitate, cerând învestirea unui Guvern cu orice preţ.

Cazurile de infectare din ţară deveneau din ce în ce mai frecvente, iar tema anticipatelor devenea din ce în ce mai nepopulară, fapt care i-a determinat pe cei din USR să se delimiteze de demersul PNL.

O altă lovitură pentru PNL a venit pe 24 ianuarie, când CCR a admis drept neconstituţională redesemnarea lui Orban pentru un nou guvern, deoarece liberalii au spus în mai multe rânduri că nu vor să fie învestit acest guvern şi că scopul este respingerea acestuia în plen, pentru a se îndeplini un pas către anticipate.

În urma acestei decizii, preşedintele Klaus Iohannis se găsea obligat să vină cu altă propunere de premier. Astfel, Florin Cîţu a fost desemnat pentru formarea unui nou guvern. Pentru prima dată în procesul de declanşare a anticipatelor, situaţia devenea avantajoasă pentru PSD, care a anunţat că va vota guvernul Cîţu, în contextul epidemiei de coronavirus în România.

Miza votului pentru PNL nu era obţinerea unui nou cabinet ci respingerea acestuia, astfel încât pe 12 martie, cu câteva minute înaintea votului de învestitură, Florin Cîţu îşi depunea mandatul de premier desemnat.

Drept urmare preşedintele Iohannis îl desemnează pentru a treia oară pe Ludovic Orban pentru funcţia de premier.

Îngrijoraţi de numărul alarmant de cazuri cu coronavirus în România, liberalii au renunţat la strategia de a ajunge la anticipate.

Guvernul Orban 3 a fost învestit, sâmbătă, cu 283 de voturi "pentru", însă nu prin efortul liberalilor, care s-au prezentat în număr mic la vot. Procedura de vot s-a desfăşurat în condiţii speciale, cu măsuri sporite de protecţie pentru a a limita răspândirea COVID-19.

Numărul cazurilor de coronavirus în România a trecut de 100. Klaus Iohannis a decretat stare de urgenţă în ţară, începând de luni.