Cum s-ar putea sfârşi criza COVID-19? Iată cum au dispărut temutele epidemii H1N1, Ebola sau SARS

Când SARS a lovit Asia în 2002, situaţia a fost înspăimântătoare. Cu o rată de deces în jurul indicelului de 10% (COVID-19 are o rată a decesului de 2,3%) şi fără un tratament eficient, SARS a fost adus sub control în câteva luni. O bună cooperare internaţională, la care s-au adăgat metodele clasice de oprire a răspândirii bolilor, precum izolarea, carantina şi evitarea contactului direct au condus la stoparea infecţiilor.

Un scenariu similar pentru coronavirus ar fi ideal, dar diferenţa este că SARS avea simptome mai severe decât coronavirusul, iar oamenii mergeau la spital la scurt timp după infectare.

Ebola, care a afectat Africa de Vest între 2014 şi 2016 a arătat cum o epidemie poate să se răspândescă foarte uşor în ţări cu un sistem medical precar. Din acest motiv, Organizaţia Mondială pentru Sănăte a început pregătirile pentru coronavirus în ţările din Africa Subsahariană, chiar dacă nu s-au înregistrat cazuri sau un număr limitat de cazuri a fost semnalat.

Un alt episod ce a alarmat populaţia globală s-a petrecut în 2009, atunci când virusul H1N1 s-a răspândit rapid. Estimările arată că între 11% şi 21% din populaţia SUA a contractat acest virus. Acesta s-a dovedit a fi doar în rare cazuri letal şi este considerat acum ca parte a răcelilor sezoniere.

H1N1 este considerat de epidemiologi ca un termen bun de comparaţie cu noul coronavirus. Ambele au o rată a decesului mult mai mică decât SARS sau Ebola şi se răspândesc similar.

Dacă noul coronavirus este asemănător cu H1N1, este crucial să dezvoltăm un vaccin. După epidemia din 2009, specialiştii au dezvoltat un vaccin care a redus numărul de infectări şi a ajutat cu precădere persoanele vulnerabile, precum bătrânii sau cei care sufereau de alte boli.

Un vaccin contra coronavirusului se află în dezvoltare în laboratoarele din mai multe ţări.