Cum se tratează Covid-19? Medicamentele folosite de medicii din întreaga lume pentru noul coronavirus

În faţa noului coronavirus, cel mai răspândit agent patogen cu care s-a confruntat vreodată planeta, medicii au fost nevoiţi să improvizeze. Virusul SARS Cov-2 s-a propagat atât de repede la nivel mondial, încât clinicienii nu au putut decât să folosească medicamente deja existente, în speranţa că îi vor salva pe o parte dintre cei cu simptome grave.

Clorochina şi hidroxiclorochina sunt cele mai folosite şi mai ieftine tratamente pentru Covid-19, dar şi cele mai controversate, din cauza efectelor adverse grave pe care le pot avea la unii pacienţi şi care pot merge până la stop cardiac. De altfel, Suedia şi mai multe spitale din Franţa au renunţat la acest tratament.

Cel care a făcut celebră hidroxiclorochina este profesorul Didier Raoult, de la Marsilia, din Franţa, care foloseşte substanţa de peste 30 de ani pentru tratarea bolnavilor de malarie. După două studii pe grupe mici de pacienţi, pe 9 aprilie, profesorul a publicat rezultatul unui studiu amplu, făcut pe 1061 de bolnavi. După zece zile de tratament, 91,7% din pacienţi nu mai avea virusul, iar rata de moratlitate a celor trataţi a fost de doar 0,5%, iar decesele au fost înregistrate la pacienţi de peste 75 de ani. Studiul este contestat de o parte a lumii ştiinţifice, pentru că nu a avut şi un grup de control. Didier Raoult susţine însă că hidroxiclorochina ar trebui administrată încă din fazele incipiente ale bolii, pentru a preveni agravarea simptomelor şi a reduce contagiozitatea bolii.

Hidroxiclorochina este folosită în asociere cu un antibiotic, azitromicina. De altfel, combinaţia a fost de mai multe ori lăudată ca fiind miraculoasă de către preşedintele american. Presa de peste ocean scrie însă că Donald Trump are oarece interse financiare în ceea de priveşte compania care produce hidroxiclorochina şi de aceea face elogiul tratamentului înainte de a-şi fi dovedit efectele.

În lipsa hidroxiclorochinei, un medic francez transmite că a avut rezultate bune doar cu azitromicină. Aceasta are avantajul că este un antibiotic care are atât acţiune asupra viruşilor, cât şi o activitate antiinflamatoare asupra parenchimului pulmonar (ţesutul funcţional al plămânilor). Mai mult, azitromicina are puţine efecte secundare.

Medicii folosesc pentru Covid-19 şi antivirale. Printre acestea, asocierea lopinavir/ritonavir, folosită pentru HIV/SIDA şi Remdesivir, medicament creat pentru a trata Ebola. În unele scheme de tratament, combinaţia antivirală pentru HIV este folosită împreună cu interferon beta. Remdesivirul este considerat unul dintre cele mai promiţătoare tratamente, pentru că opreşte replicarea virală. Un studiu realizat de compania care produce medicamentul pe 53 de  pacienţi în stare gravă din SUA, Canada şi Europa a arătat că două treimi dintre aceştia s-au simţit mai bine după trei săptămâni de tratament.

O altă variantă de tratament se bazează pe antiinflamatoare, pentru contracararea furtunilor de citokine, inflamaţii foarte mari, care atacă organismul. Unul dintre cele mai folosite medicamente este tocilizumabul, care a intrat deja în faza a treia a unui studiu clinic din Statele Unite. În cazul Covid-19, tocilizumabul reduce inflamaţia pulmonară, una dintre fazele bolii care poate duce la deces.

O altă cauză de deces este coagularea intravasculară de la nivelul capilarelor pulmonare, care duce la imposibilitatea oxigenării sângelui. Pentru a preveni trombozele pulmonare, medicii folosesc heparină, un anticoagulant. În Italia, la Piaceza, heparina este folosită în doze mari, iar medicii au observant că atunci când este folosită aşa, efectul său este şi unul antiinflamator.

O acţiune asemănătoare tocilizumabului o are un alt inhibitor de interleukină-6, proteina care produce reacţiile imunitare exacerbate, sarilumab.

Potrivit unui studiu american, un ativiral testat pe culturi celulare din căile respiratorii umane a inhibat replicarea virală atât pentru virususl SARS Cov-2, care produce Covid-19, cât şi pentru SARS Cov-1, la originea SARS şi a virusului MERS-Cov, patogenul care produce MERS. Dacă EIDD-2801 îşi va dovedi eficienţa în teste, ar putea deveni în tratament de bază atât pentru infecţiile provocate de către coronavirusurile care au provocat epidemii până acum, cât şi pentru cele care ar putea duce la boli transmise în masă în viitor.

Plasma pacienţilor care s-au vindecat de Covid-19 este deja folosită în Germania, SUA, Coreea de Sud sau China. Tratamentul se bazează pe principiul că, data ce un organism dezvoltă anticorpi, aceştia îi ajută pe cei bolnavi în lupta cu virusul. Tratamentul nu este unul nou, a mai fost folosit pentru poliomelită, pojar, SARS sau MERS.

Ivermectina, un antiparazitar folosit de 45 de ani, ar putea opri creşterea virusului SARS-CoV-2 în cultura celulară – determinând apoi eradicarea eficientă a tuturor materialelor genetice ale virusului în 48 de ore. O echipă de cerectători Australian a reuşit să neutralizeze virusul SARS Cov-2 cu ivermictină în 48 de ore, în condiţii de laborator. Urmează testele pe oameni, pentru a vedea care ar fi dozajul optim de folosit.

Francezii au început un studiu clinic pentru a vedea efectele sângelui viermelui de nisip, cunoscut şi ca râmă de mare, asupra organismului uman. Cercetătorii şi-au îndreptat atenţia asupra hemoglobinei acestui vierme. Hemoglobina este substanţa care transportă oxigenul în corp, iar cea a râmei de mare duce în sânge cu 40% mai mult oxigen decât hemoglobina umană.

Medicii continuă să caute cele mai bune soluţii pentru pacienţii lor. Deşi, până la acest moment, niciun studiu clinic nu a demonstrat eficienţa vreunui medicament, clinicienii folosesc ce cred ei că este mai bun pentru a-şi trata pacienţii.

Între timp, cursa pentru găsirea unui vaccin care să imunizele populaţia la nivel global este acerobă. Sunt 70 de vaccinuri în lucru, dintre care trei au început deja testele pe oameni. Cel mai optimist termen pentru a ajunge la soluţia salvatoare este de cel puţin un an.