Academia Caţavencu, de la glumă la tragedie şi viceversa, în 21 de ani de existenţă

Doru Buşcu, director editorial Academia Caţavencu, şi-a adjudecat marca "Academia Caţavencu", pentru 1.617.000 de euro, cu TVA, la licitaţia publică cu strigare organizată joi de lichidatorul judiciar General Group Expert SRL al societăţii Caţavencu SA.

Buşcu, care a câştigat marca "Academia Caţavencu" în defavoarea Sabinei Fati, jurnalistă la România Liberă, a fost copleşit însă de suma foarte mare la care a ajuns licitaţia, care depăşeşte posibilităţile financiare ale lui şi ale colegilor lui, declarând pentru MEDIAFAX că este nevoit să găsească un partener pentru a plăti, până joia viitoare, cele 1,6 milioane de euro şi a deveni astfel proprietarul mărcii "Academia Caţavencu".

Florin Iaru, care lucrează la publicaţie din 1993, consideră că preluarea mărcii de către Doru Buşcu nu va schimba nimic la Academia Caţavencu. "Va fi doar mai explozivă, mai înţepătoare", a declarat pentru MEDIAFAX Florin Iaru.

Totuşi, Florin Iaru spune că în momentul de faţă este "doar îngrijorat". "În România nu a existat în ultimii 21 de ani o preluare de marcă la un asemenea preţ. Sunt îngrijorat că a existat un contralicitator. Mă întreb de unde a avut doamna Sabina Fati de aruncat 1,5 milioane de euro. Au fost 154 de paşi de licitaţie. Dacă era interesată, de ce nu a dat un telefon: «Bă, vreţi să fiţi salvaţi?». Eu, dacă aş cumpăra un bordel, m-aş duce să văd înainte curvele", a spus Florin Iaru.

El a mai spus că, în momentul de faţă, cei de la Academia Caţavencu "se caută de bani", pentru a-l ajuta pe Doru Buşcu să plătească suma de peste 1,6 milioane de euro pentru marca "Academia Caţavencu". "Suntem foarte îngrijoraţi, pentru că sunt foarte mulţi bani la mijloc. Doru Buşcu nu avea de unde să aibă atâţia bani. Toţi strângem în momentul de faţă bani, ne căutăm prietenii. Dacă suntem la ananghie, vom cere populaţiei să ne ajute", a spus optimist Florin Iaru.

Puţin mai reticent, Eugen Istodor spune retoric: "Ce să se schimbe la Academia Caţavencu?". "Vom fi la fel de buni ca întotdeauna. Am fost foarte buni întotdeauna şi vom fi la fel de buni", a declarat pentru MEDIAFAX Eugen Istodor, precizând, la rândul său, că "toată lumea e implicată în strângerea banilor", care trebuie să fie depuşi până joia viitoare. "Joia e ziua noastră norocoasă de când ne ştim. Caţavencu merită toţi banii, vom lupta până la capăt, orice ar fi", a mai spus Eugen Istodor.

Şi pentru Viorel Moţoc, Academia Caţavencu are un viitor luminos. "Vom continua să facem ce am făcut întotdeauna. Mergem înainte", a declarat pentru MEDIAFAX Viorel Moţoc.

"De pe malul bălţii", Mircea Dinescu - a cărui existenţă a fost legată de Academia Caţavencu în primii ei ani de viaţă - încă nu aflase că Doru Buşcu şi-a adjudecat marca "Academia Caţavencu". "Credeam că s-a băgat vreun oligarh", a spus râzând Mircea Dinescu.

"Sigur că Academia Caţavencu este un mare brand. Sunt mândru pentru că Academia Caţavencu, cu numele ăsta, s-a făcut la mine acasă. Mi-a surâs ideea unei reviste de satiră politică. Am scris vreme de şapte ani, în fiecare săptămână, şi am rămas cu o simpatie pentru această revistă. Când am plecat eu, în '97-'98, începuseră să scadă tirajele, dar Academia Caţavencu rămâne un mare brand", a declarat pentru MEDIAFAX Mircea Dinescu.

De altfel, lui Mircea Dinescu îi surâde ideea reluării colaborării cu Academia Caţavencu, însă numai în situaţia în care s-ar găsi o formulă care să implice şi Plai cu boi.

"Eu i-am spus lui Doru Buşcu că, dacă găsim o formulă, rămân cu ideea de a colabora, dar depinde şi ce are în spate Buşcu. S-ar putea să fie o miză Academia Caţavencu, având în vedere alegerile de anul viitor. Să sperăm că se vor găsi nişte oligarhi blânzi care se vor gândi să finanţeze această revistă. Totuşi, trăim într-o nebuloasă. Te întrebi cum a dat faliment o asemenea publicaţie, cu succes la public şi care este apreciată. Sper să iasă din această poveste", a mai spus Mircea Dinescu.

El s-a arătat încrezător în viitorul revistei Academia Caţavencu, precizând însă că nu are bani să îl ajute pe Doru Buşcu să plătească cele peste 1,6 milioane de euro. "Nu cred că Buşcu are mătuşi în străinătate, dar nu ştii ce mic oligărhuţ o pândi acolo în spate", a spus Dinescu, glumind: "Eu nu am bani, i-am băgat în agricultură. Aştept să mi se dea bani".

În schimb, Liviu Mihaiu vede marca "Academia Caţavencu" ca pe "o fostă mănăstire Shaolin a presei româneşti, din care au plecat jumătate din călugări şi jumătate dintre vizitatori şi pe care stareţul vrea s-o cumpere cu orice preţ...".

"A fost cel mai inteligent şi curajos fenomen de presă atâta vreme cât nu a avut stăpân şi cât membrii săi au fost solidari şi liberi! Încrederea şi independenţa unui ziar antisistem sunt cele mai preţioase atuuri care-i dau valoare... Şi cred că asta se poate spune despre orice fel de ziar de elită şi de atitudine! Academia Caţavencu a influenţat definitiv retorica presei române, a fost o şcoală pentru nişte generaţii în cea mai frumoasă perioadă a presei române, dar care acum a ajuns pe taraba ANAF-ului, din păcate, din motive care ţin nu numai de cele invocate mai sus, dar şi de furtuna de probleme cu care se confruntă presa scrisă şi, în special, trustul Realitatea-Caţavencu", a declarat pentru MEDIAFAX Liviu Mihaiu.

Totuşi, pentru Liviu Mihai, "Caţavencu" este "de nepreţuit", chiar dacă în urma licitaţiei de joi marca "Academia Caţavencu" a fost achiziţionată la o sumă foarte mare.

"Caţavencu este de nepreţuit, având în vedere că am fost 18 ani acolo... din februarie 1990. Suma ar putea fi mare doar în raport cu revenue-ul ziarului şi capacitatea echipei rămase de a-l relansa... Cred că a fost o licitaţie dusă la o cifră mult peste aşteptările licitatorilor. Este o poveste", a spus Liviu Mihaiu, care nu este interesat de o revenire la Academia Caţavencu. "Pentru mine, acum există numai Radio Guerrilla şi Salvaţi Dunărea şi Delta. Parteneriatul cu Doru Buşcu nu mi se pare un proiect câştigător", a mai spus Mihaiu.

Caţavencu a apărut în februarie 1990, la iniţiativa unui nucleu compus din Sorin Vulpe, Doru Buşcu şi Liviu Mihaiu, cu un prim număr nedatat. Conform acestora, numele revistei s-a născut dintr-o discuţie cu Ovidiu Nacu. Eugen Istodor scrie, într-o postare pe blogul său (istodor.catavencu.ro), că Ovidiu Nacu şi-a vândut televizorul pentru a lansa revista. Din echipa iniţială mai făceau parte Mircea Toma, Ioan T. Morar şi Eugen Istodor.

Caţavencu a devenit, la 21 octombrie 1991, Academia Caţavencu, fiind condusă de Mircea Dinescu. Anterior, o parte a echipei fondatoare a revistei lansase două publicaţii, pentru o perioadă scurtă de timp - Caţavencu Incomod şi Caţavencu Internaţional. Publicaţia a apărut cu scopul declarat de a sancţiona prin umor (negru) şi zeflemea viciile societăţii româneşti în postcomunism.

Ulterior, în 1993, săptămânalul a fost achiziţionat de Mihai Cârciog, editorul săptămânalului Expres şi al cotidianului Evenimentul zilei, în urma unor neînţelegeri dintre echipa redacţională şi patroni.

În timp, echipa fondatoare a Academiei Caţavencu a devenit Senatul Academiei Caţavencu, ai cărui membri au dobândit ulterior calitatea de acţionari.

Conform lui Istodor, revista a trecut apoi în proprietatea lui Sorin Ovidiu Vîntu, pentru o perioadă scurtă de timp, pentru a fi preluată ulterior de Sorin Marin, preşedintele Fundaţiei Anonimul.

În 2002, Sorin Marin a achiziţionat 49,9% din acţiunile societăţii care edita publicaţia. Sub conducerea lui Marin, Caţavencu a pus bazele unui mic trust media, fiind făcute investiţii importante în produsele Academia Caţavencu.

În 2006, revista a fost achiziţionată de Realitatea Media. La momentul tranzacţiei, care a avut loc în mai 2006, Realitatea Media SA deţinea doar posturile de televiziune Realitatea TV şi The Money Channel. Pe de altă parte, Grupul de presă Caţavencu edita publicaţiile Academia Caţavencu, Cotidianul, Aventuri la Pescuit, Bucătăria pentru toţi, Superbebe, reţeaua B-24-FUN, Idei în dialog, Investiţii şi profit, Le Monde Diplomatique şi deţinea reţeaua radio Guerrilla.

În primăvara lui 2010, la Academia Caţavencu a avut loc ceea ce la momentul respectiv a fost numit "marea schismă". Mircea Toma, unul dintre fondatorii Academiei Caţavencu, a declarat în 3 martie 2010 că 20-25 dintre persoanele care lucrau la publicaţie au decis să părăsească ziarul şi, împreună, vor realiza "un Caţavencu alternativ", un săptămânal de satiră politică, care va apărea print şi online. După două săptămâni, s-a lansat revista Kamikaze.

Sloganul revistei Academia Caţavencu, pe care Ioan T. Morar a afirmat că l-a creat, era "Cititorii noştri care sunt la fel de inteligenţi ca şi noi", devenind ulterior, la iniţiativa lui Doru Buşcu, "Cititorii noştri, mai inteligenţi ca ai lor".

(Material de Mădălina Cerban, madalina.cerban@mediafax.ro)