Alina Pavelescu / Scrie Istorie! - evenimentele omului care vrea şi ştie istorie

O conferinţă care va zdruncina prejudecăţile privind maneaua. Redeschiderea vilei fraţilor Minovici, inspiratori ai lui Cărtărescu în Solenoid. la NEC se limpezeşte legătura dintre România lui Ceauşescu şi Vietnam, Cuba, Angola sau Mozambic, cum îşi reprezentau liderii regimurilor comuniste din Europa de Est. În sfârşit, o noapte prin muzee şi un dialog cu Kaplan.

Tentaţiile săptămânii de istorie, evenimente selectate de Alina Pavelescu, istoric:

- Miercuri, 18 mai, de la ora 17, Centrul de Studii Turce al Facultăţii de Istorie din Bucureşti. Constantin Răileanu, fondatorul şi coordonatorul ansamblului coral Anton Pann, susţine conferinţa „ KaraEflak – de la Bucureşti şi până la Stanbul. Muzica din Principatele Române şi Imperiul Otoman în secolele XVIII –XIX”. Aceasta va zdruncina, cu siguranţă, prejudecăţile celor care încă mai cred că muzica orientală se identifică exclusiv cu manelele contemporane. Vă întrebaţi ce o fi însemnând KaraEflak? Ei bine, aceasta era denumirea pe care otomanii o dădeau Ţării Româneşti.

- Tot miercuri, 18 mai, dar de la 18.30, Muzeul de istorie al Municipiului Bucureşti le-a pregătit bucureştenilor o surpriză de proporţii: reintroducerea în circuitul turistic a „vilei cu clopoţei”, proprietatea legendarului doctor Nicolae Minovici, fondatorul primului serviciu de Salvare din România şi unul dintre pionierii asistenţei sociale. Reabilitată şi restaurată, vila de la şosea a doctorului Nicolae Minovici va găzdui, începând din 18 mai şi până pe 25 iunie, expoziţia „Fraţii Minovici – pionierat medical şi univers spiritual”, coordonată de istoricul Adrian Majuru, director al Muzeului de Istorie al Municipiului Bucureşti. Vom pătrunde, prin intermediul ei, în universul medicinei româneşti de la începutul secolului XX, pe alocuri bizar pentru pacientul secolului XXI, vom descoperi – expuse acum pentru prima dată – exponate din muzeul didactic de anatomie patologică al Institutului de Medicină Legală „Mina Minovici”, vom admira originala colecţie de tatuaje umane şi, nu în ultimul rând, vomdescoperi intimitatea spirituală a trei mari doctori cărora România de azi le datorează conectarea sa la modernitate: fraţii Mina, Nicolae şi Ştefan Minovici. Pentru cititorii Solenoidului lui Mircea Cărtărescu va fi, se înţelege, ocazia perfectă de a se perinda la Şosea pe urmele sectei pichetiştilor.

- Joi, 19 mai, de la ora 16.00, schimbăm registrul şi migrăm către centrul oraşului, căci suntem invitaţi la New Europe College, pe strada Plantelor, la masa rotundă „ConvergingWorlds of theCold War: Eastern Europe andthe Global South”. Discuţia, desfăşurată în limba engleză, îi va avea ca protagonişti pe cercetătoarea americanăJillMassino, de la University of North Carolina şi pemai tinerii istoriciAgnesGagy, Corina Doboş şi Bogdan C. Iacob, din partea New Europe College. Dacă vreţi să înţelegeţi care era legătura dintre România lui Ceauşescu şi Vietnam, Cuba, Angola sau Mozambic, cum îşi reprezentau liderii regimurilor comuniste din Europa de Est rolul lor pe scena politică internaţională, ce efecte pe termen lung au putut avea interacţiunile dintre ţări şi civilizaţii aparent atât de diferite, aveţi acum o bună ocazie de a interacţiona cu specialiştii în domeniu.

- Vineri, 20 mai, nu plecaţi din Bucureşti, fiindcă sunteţi aşteptaţi pe Bulevardul Elisabeta, la sediul Arhivelor Naţionale. Aici, începând cu ora 11.00, are loc un dublu eveniment: vernisajul expoziţiei „Sub cenuşa imperiului – Soldaţi români în armata austro-ungară” şi lansarea cărţii istoricului Liviu Maior, „Doi ani mai devreme. Ardeleni, bucovineni şi basarabeni în război, 1914-1916”, recent apărută la editura Şcoala Ardeleană din Cluj. Cu această expoziţie – ce va putea fi vizitată şi în Noaptea Muzeelor – Arhivele Naţionale le propun bucureştenilor şi nu numai o perspectivă mai puţin explorată asupra istoriei Primului Război Mondial: aceea a românilor transilvăneni supuşi austrieci, recrutaţi să lupte împotriva Antantei şi, implicit, împotriva României. Expoziţia prezintă surse documentare dintre cele mai diverse, jurnale şi fotografii inedite, hărţi şi manuscrise, restituind experienţa cotidiană a războiului, aşa cum au trăit-oaceşti ofiţeri şi soldaţi în tranşeele Europei. Expoziţia este organizată în colaborare cu Serviciul Istoric al Armatei.

- Am ajuns şi la evenimentele din Noaptea Muzeelor, ediţia 2016, care începe sâmbătă, 21 mai, de la ora 18.00 şi ţine până târziu, spre dimineaţă. Cum vă spuneam, e o noapte aventuroasă, pe care ar fi păcat să o rataţi. Dacă sunteţi amatori de trasee montane, atunci puteţi merge, în această noapte, să vizitaţi Castelul Cantacuzino din Buşteni, unde vă aşteaptă expoziţia – eveniment „Marc Chagall – The Meaning of Life”, cu nu mai puţin de 140 de litografii de Chagall. În drum, coborâţi la Gara Sinaia pentru a admira expoziţia de trenuri din Muzeul gării, redeschis anul acesta, după trei ani de absenţă de la Noaptea Muzeelor. Dacă nu ţineţi neapărat să plecaţi la munte, dar vă doriţi totuşi o aventură, duceţi-vă la Iaşi, în Târgul Cucu, unde veţi putea escalada Turnul Mănăstirii Golia. Cu siguranţă, veţi face rost de o experienţă memorabilă. Aşa cum memorabilă s-ar putea să vă fie şi vizita nocturnă la Planetariul din Baia Mare. Sau, dacă vreţi să-i daţi celui mic un exemplu concret despre cum se făcea şcoală altădată, duceţi-vă să vizitaţi, alături de ghizii de la A.R.C.E.N., Şcoala Centrală de Fete din Bucureşti. Acolo veţi putea adăsta sub lumina lunii, în faimoasa grădină în care atâtea june suspinară. Aceasta este şi tema din 2016 a evenimentului de la Şcoala Centrală: „Grădina Paradisului”. Tot în Bucureşti, concurenţa celor de la A.R.C.E.N. vine puternic din urmă: pentru prima dată în acest an, Fundaţia Calea Victoriei organizează o incursiune în istoria liceului „Gheorghe Şincai”. Elevii şi profesorii liceului vă vor însoţi cu entuziasm într-o călătorie prin Bucureştiul interbelic, argumentată din belşug cu muzici, filme, proiecţii video. Personal, vă recomand călduros expoziţia de la Muzeul Naţional Cotroceni, „Eleganţă şi tradiţie în moda feminină. De la Belle Epoque la interbelic”, văzută şi plăcută, dar mă tentează teribil şi propunerea Muzeului Farmaciei din Cluj: o noapte printre poţiunile preparate de Harry Potter, Praf de Mumie, Elixirul Dragostei, sau temutul Theriacaveneta, cu venin de viperă. Totuşi, fiindcă tot aminteam mai sus de picioarele uşor umflate, cred că mă voi orienta spre oferta Muzeului Vrancei: „Noaptea Muzeelor pe bicicletă”. Plecăm din Focşani cu lampioane la ghidon şi mergem hăt până la Casa Memorială „Alexandru Vlahuţă” de la Dragosloveni, loc de ilustru pelerinaj pentru I.L. Caragiale, Barbu Delavrancea, Gala Galaction, pictorul Nicolae Grigorescu şi multe alte personalităţi faimoase. Dacă mă ţin pedalele.

Sper să mă ţină, pentru că pe 23 mai, la 18.30, trebuie să fiu în formă pentru conferinţa dela Ateneul Român. Invitat va fi jurnalistul american Robert D. Kaplan, autorul cărţii „În umbra Europei. Două războaie reci şi trei decenii de călătorie prin România şi dincolo de ea”, publicată anul acesta de Editura Humanitas. La Ateneul Român, Robert D. Kaplan îl va avea ca partener de dialog pe istoricul şi politologul Vladimir Tismăneanu.

Citeşte şi: Cum este să povesteşti astăzi istoria Regelui Mihai I? Răspunsul Tatianei Niculescu Bran

Citeşte şi: "Dincolo de Panama Papers": Cum să realizăm justiţia globală, dezbatere pe 25 mai

Citeşte şi: Pregătiţi-vă pentru Noaptea Muzeelor!

Citeşte şi: NETFLIX va deschide ICEEfest 2016, la Bucureşti, cu prima prezentare pe care a susţinut-o până acum la un eveniment din estul Europei. Azi s-a publicat şi agenda festivalului