Ateneul Român primeşte Marca patrimoniului european din partea Comisiei Europene

Un juriu european de experţi independenţi din întreaga Europă a recomandat 7 situri din cele 16 preselectate de statele membre participante în cadrul selecţiei. Cele 7 situri vor primi în mod oficial marca în timpul ceremoniei de decernare a MPE, care va avea loc la Anvers la 17 aprilie 2024.

Cele 7 situri sunt: Cisterscapes – Cistercian Landscapes Connecting Europe (Austria, Cehia, Germania, Polonia, Slovenia); mănăstirea San Jerónimo de Yuste (Spania); Muzeul Our Lord in the Attic (Ţările de Jos); Teatrul Regal Toone (Belgia); Kalevala (Finlanda); Athenaeum Român (România) şi Sant’Anna di Stazzema (Italia).

Conform unui comunicat al Comisiei Europene, Marca patrimoniului european este acordată monumentelor, siturilor naturale sau urbane, dar şi obiectelor, bunurilor şi patrimoniului imaterial. Aceasta recunoaşte rolul lor esenţial în istoria şi cultura europeană, precum şi în construirea a ceea ce este în prezent Uniunea Europeană.

Pentru a primi Marca patrimoniului european, siturile trebuie să îndeplinească trei criterii: trebuie să îşi demonstreze semnificaţia europeană, să aducă la cunoştinţa publicului european dimensiunea lor europeană şi să îşi demonstreze capacitatea operaţională de a desfăşura aceste activităţi.

Siturile care primesc marca trebuie, de asemenea, să participe la activităţi de colaborare în reţea şi la proiecte de cooperare.

Procesul de selecţie are loc o dată la doi ani. Participarea este deschisă tuturor statelor membre, cu condiţia ca acestea să îşi confirme interesul. Dintre ele, pe baza recomandărilor formulate de juriul european de experţi independenţi, Comisia Europeană acordă Marca patrimoniului european unui număr maxim de un sit per stat membru participant pe an. Siturile cărora li s-a acordat Marca patrimoniului european sunt monitorizate pentru a se asigura faptul că îndeplinesc în continuare criteriile pentru care au fost selectate. Monitorizarea are loc o dată la patru ani. O evaluare externă independentă are loc o dată la şase ani.

Despre Ateneul Român, CE arată că este un edificiu marcant al oraşului Bucureşti. El a fost construit de Societatea Ateneul Român la sfârşitul secolului al XIX-lea pentru a găzdui o bibliotecă publică, conferinţe, concerte de muzică clasică, expoziţii şi alte activităţi cultural-artistice, în cadrul misiunii sale de popularizare a culturii prin orice mijloace. Începând din 1889, Ateneul găzduieşte Societatea Filarmonică Română (în prezent Filarmonica „George Enescu”), fondată cu aproape două decenii în urmă pentru a disemina cultura muzicală şi pentru a populariza capodoperele compozitorilor clasici. Aceste societăţi culturale şi clădirea lor emblematică fac parte din procesul de modernizare a Principalelor Unite Române, care au fost declarate regat în 1881, după ce şi-au dobândit independenţa ca stat faţă de Imperiul Otoman la sfârşitul războiului ruso-turc (1877-1878). Prin faptul că a găzduit şi găzduieşte concerte ale unor mari compozitori şi orchestre din Europa, Ateneul Român a avut un rol esenţial în difuzarea muzicii clasice europene încă de la crearea sa. Începând din 1958, Ateneul Român găzduieşte unul dintre cele mai importante evenimente muzicale clasice din lume, Festivalul şi Concursul Internaţional „George Enescu”, numit în onoarea marelui compozitor român. De asemenea, Ateneul găzduieşte conferinţe publice cu laureaţi ai Premiului Nobel, scriitori renumiţi şi profesionişti din întreaga Europă, scoţând în evidenţă democraţia şi valorile europene şi promovând cultura şi ştiinţa.