Barometrul Cultural 2014: 18% dintre tineri merg de câteva ori pe lună la spectacole de teatru

Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC) a lansat, luni, "Barometrul de Consum Cultural 2014", cea mai importantă analiză statistică a sectorului cultural din România.

"Barometrul de Consum Cultural 2014. Cultura, între global şi local" oferă informaţii despre dinamica valorilor şi practicilor din societatea românească din prezent, despre modul în care populaţia se raportează la sectorul cultural, devenind un instrument esenţial în dezvoltarea strategiilor locale şi regionale.

În ultimii ani, profesioniştii din artele spectacolului s-au confruntat tot mai mult cu problema construirii şi menţinerii publicului, în condiţiile în care tendinţele europene demonstrează scăderea practicilor de vizionare a spectacolelor de teatru.

Scăderea participării publicului la artele spectacolului poate fi explicată şi prin faptul că, în perioadele de dificultăţi economice, cetăţenii europeni au încercat să îşi organizeze cheltuielile în funcţie de priorităţi, acordând o importanţă mai mare activităţilor legate de dezvoltarea profesională şi de căutarea unui alt loc de muncă.

În ceea ce priveşte non-participarea la spectacolele de teatru, principalul motiv identificat de europeni este lipsa unui interes faţă de această formă de expresie artistică.

La nivelul României, pricipalul motiv invocat de respondenţi privind non-participarea sau nivelul redus la spectacolele de teatru este lipsa timpului (30%), urmat de o ofertă limitată şi de calitatea slabă a acestora (29%).

În cazul spectacolelor de balet, dans şi operă, spectatorii români sunt singurii care nu invocă lipsa unui interes drept principalul motiv pentru nivelul redus al participării. Într-o ţară cu şapte instituţii de operă, distribuite în marile oraşe, şi cu un număr redus de instituţii dedicate dansului, principalul impediment în ceea ce priveşte participarea este oferta limitată şi slaba calitate a acesteia.

Un subiect tratat în capitolul dedicat artelor spectacolului este participarea tinerilor la evenimentele din această categorie. Astfel, spectatorii tineri, cu vârsta mai mică de 35 de ani, reprezintă o parte importantă a publicului artelor spectacolului, 40% pentru toate subdomeniile.

În rândul respondenţilor care au participat la cel puţin un spectacol de teatru în 2014, proporţia celor care au vârsta între 18 şi 25 de ani (22%) este mai mare decât cea a celor care au vârsta între 26 şi 35 de ani.

Astfel, 18% dintre persoanele cu vârsta între 18 şi 25 de ani merg de câteva ori pe lună la teatru şi doar 3% dintre respondenţii cu vârste între 26 şi 34 de ani participă la astfel de manifestări.

În timpul liber, spectatorul tânăr de teatru realizează o gamă largă de activităţi. Respondenţii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 25 de ani au mai mult timp liber, de aceea ei participă în mod activ la sărbători şi evenimente locale (75%, comparativ cu 59% în rândul celei de-a doua categorii de public tânăr, 26 - 34 de ani), vizionarea filmelor la cinema (68%, comparativ cu 57%), plimbări în parc (56%, comparativ cu 52%), vizitarea muzeelor (53%, comparativ cu 45%). Pe de altă parte, există două modalităţi de a petrece timpul liber ce sunt realizate într-o măsură mai mare de respondenţi cu vârsta cuprinsă între 26 şi 35 de ani: mersul în discotecă/club şi mersul la bibliotecă.

În ceea ce priveşte activităţile culturale domestice, 94% dintre respondenţi se uită zilnic la televizor, 61% ascultă radio, în timp ce 58% se uită la filme zilnic. Consumul cultural domestic este mult mai ridicat în cazul spectatorilor de teatru cu vârsta cuprinsă între 26 şi 35 de ani.

Factori ce ar determina creşterea participării la artele spectacolului sunt, printre altele, ofertele promoţionale (39%), mai mult timp liber (36%), o mai bună promovare a spectacolelor (15%), cunoaşterea pe termen lung a programului de spectacole (10%) şi programarea la ore accesibile (9%).

Pentru ediţia din 2014 a Barometrului de Consum Cultural, volumul eşantionului a fost de 1.260 de persoane, cu o eroare maximă tolerată de +/- 2,8%, la un nivel de încredere de 95%. Eşantionul a conţinut un boost de 840 de persoane din Bucureşti, care a produs un subeşantion reprezentativ pentru Capitală, cu o eroare maximă tolerată de +/- 3,4%, la un nivel de încredere de 95%.