Colecţii de artă din România, de la Muzeul Ţăranului şi Brukenthal, pe Google Cultural Institute - FOTO

Trei dintre cele mai importante muzee din România - Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti, Muzeul Naţional Brukenthal şi Complexul Naţional Muzeal Astra din Sibiu -, dar şi asociaţii şi fundaţii care îşi expun lucrările din patrimoniu - Asociaţia Folclor Fără Frontiere, Ordinul Arhitecţilor din România, Fundaţia Pro Patrimonio şi Fundaţia Wassertalbahn (care se ocupă de trenul "Mocăniţa" de la Vişeul de Sus) - şi-au lansat, marţi, colecţiile pe platforma Google Cultural Institute.

Astfel, imagini cu peste 800 de exponate din colecţiile acestor instituţii - picturi, desene, obiecte de artă populară, artefacte religioase, fotografii şi documente - sunt disponibile pe platforma Google. Totodată, o selecţie de obiecte de artă a fost imortalizată la înaltă rezoluţie, permiţând reliefarea celor mai mici detalii.

De exemplu, utilizatorii platformei Google Cultural Institute pot admira, începând de marţi, lucrări de la Muzeul Brukenthal, precum "Wilhelm IV de Bavaria", de Hans Schwab von Wertinger, "Iacoba de Baden", de Hans Schwab von Wertinger, "Natură statică cu cireşe", de Theodor Aman, şi "Omul cu tichie albastră", de Jan van Eyck.

De asemenea, trei clădiri (Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie "Casa Altemberger" şi Muzeul de Istorie Naturală) care aparţin Muzeului Naţional Brukenthal pot fi vizitate virtual, prin intermediul tehnologiei Street View, direct din platforma Google Cultural Institute.

Totodată, pe Google Cultural Institute, utilizatorii pot explora universul satului românesc, prin intermediul unor imagini cu obiecte de artă populară unice din colecţia Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti şi al imaginilor cu gospodăriile expuse în Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale Astra din Sibiu. Pe platforma Google sunt disponibile şi imagini cu piese relevante ale spaţiului etnografic extra-european din Muzeul de Etnografie Universală "Franz Binder" din cadrul Complexului Naţional Muzeal Astra.

Alături de exponatele celor trei muzee, pe Google Cultural Institute sunt disponibile expoziţii cu diferite teme ale asociaţiilor şi fundaţiilor partenere: "Vioara cu goarnă", "Mocăniţa de la Vişeul de Sus", "Vila Golescu", dar şi creaţiile arhitectului Ion Mincu, în special Casa Mincu, actualul sediu al Ordinului Arhitecţilor din România.

Evenimentul de lansare a primelor colecţii de artă din România pe platforma Google Cultural Institute a avut loc marţi, la Muzeul Ţăranului Român, în sala "Casa în casă", în prezenţa unor personalităţi ca Dan Bulucea, Country Manager la Google România, Simon Rein, Program Manager în cadrul Google Cultural Institute, Virgil Niţulescu, directorul general al Muzeului Ţăranului Român, Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Daniel Andreica, reprezentantul Asociaţiei Wassertalbahn.

Dan Bulucea, Country Manager al Google România, a declarat că lansarea acestui proiect îl bucură în mod particular. "Suntem foarte bucuroşi. Google Cultural Institute nu este altceva decât o platformă digitală care permite patrimoniului cultural şi istoric din lume să fie disponibil mai uşor, prin internet", a spus Dan Bulucea.

Platforma digitală Google Cultural Institute are peste 600 de instituţii partenere din 60 de ţări, astfel încât oricine poate explora online picturi, desene, sculpturi, fotografii, artefacte religioase, manuscrise din muzee şi colecţii din toată lumea. "Este un fenoment de anvergură. Începând de astăzi sunt şapte parteneri din România, care pun la dispoziţie oricui din lume câteva din valorile noastre particulare (...) Demarăm acest proiect şi îl vedem ca pe un început (...) Noi putem să punem la dispoziţie tehnologia astfel încât oamenii să poată să interacţioneze cu aceste valori. S-ar putea ca acest proiect să contribuie foarte mult şi la prezervarea acestor valori", a mai spus Bulucea.

El a spus că acest proiect reprezintă şi o invitaţie adresată tuturor instituţiilor muzeale din România, precizând că are încredere că în timp vor veni alături de Google Cultural Institute şi alte muzee şi instituţii de profil din România. Totodată, potrivit lui Dan Bulucea, platforma Google Cultural Institute funcţionează ca o invitaţie pentru utilizatorii săi de a vizita patrimoniul prezentat acolo unde acesta este în mod curent expus.

La rândul său, Simon Rein, Program Manager în cadrul Google Cultural Institute, a precizat că Google Cultural Institute este o platformă care "face accesibil oricui" patrimoniul cultural mondial.

El a precizat că lansarea primelor colecţii de artă din România pe Google Cultural Institute reprezintă al doilea proiect al platformei Google în România, după parteneriatul din 2012 încheiat cu Televiziunea Română. Atunci, pe platforma Google Cultural Institute a fost prezentată o colecţie de materiale video online dedicată Revoluţiei Române din 1989.

Simon Rein a mai spus că noul proiect, prin care colecţiile de artă din România sunt prezentate pe Google Cultural Institute, este unul non-comercial, întrucât platforma nu difuzează publicitate, spre deosebire de alte servicii ale companiei Google.

"Muzeele ne dau o licenţă pentru a expune imagini cu colecţiile lor, dar nu ne aparţin drepturile de autor asupra acestora", a mai spus Simon Rein.

Pe de altă parte, în conferinţa de presă de lansare a acestui proiect, Virgil Niţulescu, directorul general al Muzeului Ţăranului Român, a spus că a acceptat imediat să participe la acest proiect.

"În momentul în care muzeul nostru a primit oferta de a fi inclus în acest proiect, am spus imediat «Da. Sunt de acord», nu doar pentru că am eu încredere în Google şi pentru că este principalul motor de căutare pe care-l utilizez, ci pentru că sunt convins că fiecare dintre noi - companii, autorităţi, instituţii - poate să contribuie la realizarea unui vis altfel de neatins, crearea unui muzeu universal virtual doar prin punerea la un loc a unor piese disparate, ca într-un uriaş mozaic. Scopul final este să punem patrimoniul pe care îl avem la dispoziţia publicului. Pe calea virtuală nu facem altceva decât să incităm publicul să vină în muzee să vadă patrimoniul real", a spus Virgil Niţulescu.

El şi-a exprimat speranţa ca şi alte instituţii muzeale din România să participe la acest proiect al Google. "Am aflat că nu toate muzeele invitate au acceptat să intre în proiect. Unele s-au temut că s-ar dubla cantitatea de imagini urcate pe internet, având în vedere că există proiectul Europeana, la care participă şi România, de la înfiinţarea sa (a acestui proiect al Uniunii Europene, n.r.). Eu cred că sunt lucruri diferite şi mai ales complementare. Avem datoria să oferim, într-un mod cât mai divers, acest patrimoniu la dispoziţia publicului (...) Acest lucru va fi în sprijinul patrimoniului şi nu în dauna sa", a mai spus Niţulescu.

La rândul său, Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, a spus că are convingerea că acest proiect reprezintă "o cale pentru democratizarea cunoaşterii şi că muzeele sunt mai mult decât muzee". "Sunt, de fapt, şcoli, în care se produce educaţia. Consider că acesta este un moment crucial în educaţie", a mai spus Şerban Ţigănaş.

Daniel Andreica, reprezentantul Asociaţiei Wassertalbahn, care se ocupă de trenul "Mocăniţa", a spus că vede platforma Google Cultural Institute "ca pe o capsulă a timpului". "Rămân la ideea ca această platformă să fie şi o invitaţie ca utilizatorii săi să viziteze direct colecţiile", a mai spus Daniel Andreica.

Google Cultural Institute este o platformă online lansată în 2011, care prezintă expoziţii ale marilor evenimente ale secolului al XX-lea, printre care teme referitoare la Holocaust şi la Nelson Mandela, dar şi colecţii de artă şi exponate din mari muzee ale lumii.

Fondat în 1998, de absolvenţii Universităţii Stanford Larry Page şi Sergey Brin, motorul de căutare Google este în prezent o companie prezentă pe toate marile pieţele globale. Google are sediul central în Silicon Valley şi birouri în America de Nord şi de Sud, Europa şi Asia.

Google a deschis, pe 1 noiembrie 2010, un birou în Bucureşti, echipa din România fiind coordonată de Dan Bulucea.