Comisia pentru relaţia cu UNESCO susţine includerea Roşia Montană în patrimoniul mondial

"Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO se angajează să susţină includerea sitului Roşia Montană pe lista tentativă prin toate mijloacele aflate la dispoziţia sa", se arată în documentul remis ca replică la criticile unui expert britanic privind această iniţiativă.

"Statul român, semnatar al Convenţiei Mondiale pentru Patrimoniu, prin instituţiile abilitate, este cel care decide obiectivele pasibile să fie incluse în patrimoniul cultural universal, respectiv introducerea sitului Roşia Montană pe lista tentativă a UNESCO", menţionează comunicatul.

"Opinia domnului arhitect Dennis G. Rodwell, membru ICOMOS, contravine cu rezoluţiile adoptate de Consiliului Internaţional pentru Monumente şi Situri (ICOMOS) - organism responsabil cu evaluarea monumentelor propuse pentru fi înscrise pe lista patrimoniului mondial al UNESCO - prin care se face apel la autorităţile naţionale şi la comunitatea internaţională de a interveni pentru a asigura o protecţie adecvată acestui sit", se mai arată în documentul care subliniază: "Dat fiind faptul că raportul a fost întocmit la cererea companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), ridică semne de întrebare privind obiectivitatea acestuia, reprezentând strict punctul de vedere al dl. arh. Rodwell".

Roşia Montană Gold Corporation afirmă, într-un comunicat de presă de luni, că un arhitect britanic, expert UNESCO şi membru ICOMOS, dar şi consultant al Diviziei Patrimoniu Cultural şi al Centrului Mondial al Patrimoniului, susţine că includerea Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO este "nefondată".

Dennis G. Rodwell, "expert UNESCO şi membru ICOMOS, consultant al Diviziei Patrimoniu Cultural şi al Centrului Mondial al Patrimoniului", a fost desemnat de Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) să facă un "raport independent de evaluare a situaţiei patrimoniului urban şi arhitectonic" din Roşia Montană. Decizia de a comanda acest studiu a fost luată de reprezentanţii companiei, "în contextul preocupării opiniei publice şi a lumii academice cu privire la aspectele de patrimoniu pe care le implică realizarea proiectului minier", afirmă oficialii companiei în comunicatul citat.

În raportul său, intitulat "Reflecţii privind relevanţa şi adecvarea declarării Roşia Montană ca Obiectiv de Patrimoniu Mondial al UNESCO", dat publicităţii tot luni de RMGC, Dennis Rodwell arată că propunerea de a include Roşia Montană în patrimoniul UNESCO "contravine procedurilor instituţiei şi este nefondată". În ceea ce priveşte includerea zonei din Apuseni pe lista tentativă a UNESCO, Rodwell apreciază, conform RMGC, că propunerea "are deficienţe majore", astfel că "ar trebui abandonată imediat".

Una dintre concluziile tehnice ale raportului făcut de Dennis Rodwell la cererea RMGC este aceea că propunerea de a include Roşia Montană pe lista Patrimoniului Mondial "contravine criteriilor UNESCO". Un alt argument este acela că un sit nu poate fi propus pentru nominalizarea ca monument UNESCO în lipsa unei susţineri din partea comunităţii locale. Mai mult, expertul atenţionează asupra "pericolului" ca UNESCO să fie asociată cu "organizaţii neguvernamentale care se opun continuităţii caracterului minier al Roşiei Montane".

"În sprijinul afirmaţiilor sale, Dennis Rodwell aduce recomandările recente ale UNESCO, aşa cum au fost ele reiterate de ultima întrunire a Comitetului pentru Patrimoniu Cultural Universal (World Heritage Committee) din vara acestui an de la Brasilia, potrivit cărora susţinerea comunităţii este esenţială pentru înscrierea unui sit pe lista tentativă. În raportul său, expertul UNESCO atrage atenţia asupra faptului că, prin susţinerea publică, de către anumite ONG-uri, a înscrierii sitului Roşia Montană pe lista tentativă a organizaţiei, se încearcă implicarea reputatului for într-o dispută care are drept obiectiv blocarea unui proiect industrial şi nu o mai bună protejare a patrimoniului", se arată în comunicatul RMGC.

Argumentul expertului britanic este acela că "propunerea de a include Roşia Montană pe lista tentativă coincide cu o campanie a unor organizaţii neguvernamentale de a bloca proiectul minier din zonă şi nu poate fi disociată de respectiva campanie".

Referitor la situaţia altor zone miniere din lume, expertul britanic Dennis Rodwell subliniază în raport faptul că, în general, siturile miniere au devenit monumente UNESCO numai după ce toate operaţiunile miniere comerciale au fost definitiv încheiate, cu o singură excepţie, mina de sare Wieliczka din Polonia, tratată ca "un caz special".

Un alt argument al lui Rodwell preluat de RMGC în comunicat este acela că "nu există niciun precedent în care un sit minier să fi fost propus pentru nominalizare ca monument UNESCO în scopul împiedicării operaţiunilor miniere comerciale".

"Sugestia de a include Roşia Montană pe lista tentativă UNESCO (...) pune la îndoială integritatea procesului de selecţie şi are potenţialul de a discredita România în obligaţiile sale, ca semnatar al Convenţiei Mondiale UNESCO pentru Patrimoniu, din 1972, precum şi de a-i slăbi poziţia în cazurile cu adevărat justificate", a mai apreciat expertul britanic citat de RMGC.

În acest an, arhitecţi şi istorici, susţinuţi de ICOMOS, unul dintre cele trei organisme consultative ale UNESCO, au solicitat în mod oficial Ministerului Culturii să înscrie Roşia Montană pe lista siturilor propuse să fie introduse în patrimoniul mondial.

Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN) a iniţiat procedura pentru includerea Roşia Montană în lista patrimoniul mondial UNESCO, anunţa, în februarie, Csilla Hegedus, consilierul personal al ministrului Kelemen Hunor, în cadrul unei dezbateri a Fundaţiei Soros în Capitală.

RMGC dezvoltă proiectul minier de la Roşia Montană, din Munţii Apuseni, cu costuri proiectate de un miliard de dolari, prin care compania estimează că va extrage 626.000 de uncii de aur pe an timp de cinci ani de la inaugurarea minei. O uncie de aur este echivalentul a 31 de grame.

Proiectul minier de la Roşia Montană, despre care se vorbeşte încă din anii '90, a generat numeroase controverse în România, cele mai multe legate de impactul exploatării asupra mediului şi de conservarea siturilor arheologice din Munţii Apuseni.