(Mesajul de mai sus, cu tot cu virgula dintre subiect si predicat, apare pe un cont de Facebook)
Miercuri, ora 10.00, Facebook – Mesajul este postat şi pe pagina unui grup de susţinători ai actualului premier- <
Cu un simplu click, toţi cei care au distribuit mesajul au făcut ca acesta să poată ajunge la peste 100.000 de oameni.
Miercuri, ora 17.00, sediul PSD – Liviu Dragnea iese in conferinţă de presă şi întreabă dacă este cineva de la Mediafax. Apoi aduce în discuţie postarea de mai sus. Reporterul Mediafax prezent precizează că nu crede că ştirea aparţine agenţiei.
Miercuri: ora 22.00 – Liviu Dragnea la Realitatea TV face din nou referire la postare şi pomeneşte, iarăşi, numele Mediafax. Realizatorul TV a invocat profesionalismul agenţiei, iar liderul PSD nu a mai continuat subiectul.
Care este reţeta unei ştiri false?
1. Pentru ca ştirea să fie cât mai credibilă, invoci o sursă de încredere, cum este Mediafax
2. Distribui mesajul într-un mediu şi un grup care au potenţial de propagare a informaţiei
3. Consilierii, biroul de presă sau oricine monitorizează activitatea din online transmit ce informaţie a apărut. Politicianul simte pericolul, aşa că iese în public şi vorbeşte despre postare.
Aşadar, este nevoie de doar de trei paşi pentru a transforma o informaţie falsă pe Facebook într-o declaraţie la partid, cu sursă.
O singură menţiune. Nimeni nu s-a simţit obligat să verifice dacă ştirea apare pe agenţia Mediafax. Cine ar fi verificat sursa ar fi aflat cum strică adevărul o ştire falsă într-un singur pas.
Un studiu realizat de compania iSense Solutions arată că, deşi Facebook este principala lor sursa de informaţii online, cei mai mulţi români din mediul urban consideră ca acesta este, în acelaşi timp, şi canalul cu cele mai multe ştiri false. Acelaşi studiu precizează că doar jumătate dintre români, atunci când află o ştire care îi interesează, verifică şi din alte surse dacă aceasta este adevărată.