DE CE IUBESC ROMÂNIA: Fermierii elveţieni de la Firiteaz spun că România le-a oferit pământ şi un nou început - FOTO

Îi caracterizează pe români ca fiind flexibili, creativi şi ospitalieri, dar îi critică pentru că nu apreciază şi nu protejează suficient ceea ce au.

Christian Hani a venit din Elveţia în 2004, imediat ce a absolvit facultatea, pentru că a dorit să înfiinţeze o fermă împreună cu familia. A venit cu părinţii, soţia, sora şi cumnatul. Motivul pentru care nu au făcut agricultură acasă este că în Elveţia terenurile arabile sunt foarte scumpe şi se tranzacţionează rar, 60 la sută din teritoriul ţării fiind acoperit de munţi.

Pentru a începe o afacere cu produse bio, cea mai bună oportunitate le-a oferit-o România.

"România este aproape de Europa de Vest şi am avut posibilitatea de a cumpăra teren aici. Ungaria sau Ucraina ar fi fost alte opţiuni, dar în aceste ţări nu a fost posibil să cumpărăm terenuri. Ne-am gândit şi la America de Sud, dar este foarte departe şi terenurile sunt deja mai scumpe decât în România", povesteşte Christian Hani, care împreună cu familia a înfiinţat, în satul arădean Firiteaz, ferma Biofarmland.

Elveţianul a ales agricultura pentru că a terminat Facultatea pentru agricultură din Zollikofen.

"Am pornit cu mult idealism, devenind tot mai mult realist", spune bărbatul.

El este căsătorit din 2005 cu Natascha, având împreună un băieţel de trei ani şi o fetiţă de şase ani, Boris Carl şi Anne Margrith. Copiii cresc în ferma arădeană, despre care părinţii lor spun că "este în armonie cu natura şi un loc frumos în care să trăieşti".

Natascha este licenţiată a Facultăţii de Ecologie agrară a Universităţii naţionale de agronomie din Kiev, având şi un masterat în Protecţia mediului în Varşovia.

Citeste si: DE CE IUBESC ROMÂNIA: Genaro, fost poliţist în Napoli stabilit la Cluj, nu regretă că a devenit mai român decât credea

Tatăl lui Christian, Theo Hani, este fost bancher în ţara sa, dar spune că visul său a fost mereu acela de a avea o fermă familială, astfel că nu a stat pe gânduri când a ales să facă agricultură. El spune că România este un loc ideal pentru a face agricultură, "dacă există iniţiativă şi organizare".

Despre români, fermierii elveţieni de la Firiteaz spun că sunt "flexibili, creativi, ospitalieri".

"În experienţa noastră, românii ne-au ajutat cu tot ce au putut. Am observat că sunt foarte deschişi şi au o părere bună despre nemţi, iar cum noi vorbim germana, am profitat de această atitudine", spune Christian Hani.

Dacă e să spună ce nu-i place la români, este că nu apreciază pe cât ar trebui ceea ce au: "Românii aruncă gunoaie pe stradă şi pe câmp şi se miră că în Austria, Elveţia sau Germania este mai curat".

Despre România, fermierii elveţieni afirmă că o iubesc foarte mult, ca pe propria ţară.

"Iubim România pentru că ne-a oferit posibilitatea unui nou început. Ne-a oferit pământ, ceea ce în Elveţia nu găseam pentru a face agricultură. România are loc de dezvoltare, este chiar la început în unele privinţe, de aceea e loc şi pentru noi, care vrem să facem lucruri noi aici. În Elveţia sau Germania, lucrurile sunt deja puse la punct şi nu prea mai e loc pentru tineri ca să îşi dezvolte afaceri în agricultură", spune Christian.

El şi familia sa mai iubesc România "pentru că este aproape de natură".

"Având în vedere marile capacităţi de producţie de alimente, România poate fi un stat independent, să nu depindă de importuri. Totul ţine de conducerea politică. Noi am văzut aici că ţăranii sunt independenţi şi au în gospodării tot ce le trebuie, se descurcă în orice împrejurare", afirmă Christian.

Tânărul elveţian spune că la înfiinţarea fermei cu 800 de hectare de teren a întâlnit dificultăţile birocratice "normale care există într-o ţară străină".

"După ce am învăţat limba şi am făcut cunoştinţă cu oamenii de la oficii şi birouri, totul a mers bine", spune el.

Citeste si: Afişele despre România care fac înconjurul lumii! Cine e ROMÂNUL fără de care Steve Jobs poate nu ar fi inventat APPLE

Sora acestuia, Katharina, crede că cel mai important lucru este că ferma uneşte familia: "Am studiat de asemenea agronomie în Elveţia, dar mă bucur cel mai mult că putem fi activi aici, ca o familie unită".

Fermierii elveţieni se declară foarte încrezători în viitorul agriculturii bio. Profitul din această afacere, care "nu este uriaş", le permite să facă investiţii în fiecare an.

"Credem în sistemul fermierului ţărănesc ca fiind cel mai original şi unitar pentru corp, suflet şi spirit. Cu ceea ce facem, dorim să promovăm agricultura biologică în România şi să aducem un aport în dezvoltarea durabilă a ţării", spune Christian.

Elveţienii au mare grijă ca pământul cumpărat sau luat în arendă în satul Firiteaz să nu îşi piardă calităţile şi spun că "agricultura nu are nevoie de otravă şi îngrăşăminte artificiale".

"Solul este baza producţiei de alimente şi astfel baza vieţii. Trebuie să avem grijă de sol. Din acest motiv, cultivăm suprafeţele noastre fără plug şi doar biologic", afirmă Christian. El adaugă că tehnica de cultivare fără plug permite menţinerea fertilităţii naturale a solului.

"Solul se afânează cu ajutorul unui aparat conceput în acest sens la o adâncime maximă de cinci centimetri. Astfel se pot obţine populaţii ridicate de râme, care fac pământul fertil şi îl prelucrează natural şi eficient".

Pentru a păstra calităţile pământului, elveţienii cultivă prin rotaţie diverse plante. În primii doi ani cultivă trifoi alb, pentru că acesta creşte des şi sufocă buruienile, care astfel dispar de pe terenul respectiv. În următorii ani cultivă grâu, ovăz, grâu spelta şi orzoaică, iar în ultimul an cultivă secară sau floarea soarelui.

"Este ceea ce considerăm noi că ar fi ideal cu privire la rotaţia culturilor. Este important pentru noi să o modificăm specific parcelelor şi în funcţie de starea solului. Medii de două tone de grâu la hectar, de 1,5 tone la floarea-soarelui sau două tone la orzoaică sunt realiste", spune Christian Hani.

Cerealele bio obţinute la Firiteaz merg, în proporţie de 90 la sută, la export, în Elveţia şi Germania. Pentru că cerealele sau celelalte culturi bio se obţin în cantităţi mai mici, preţul acestora este mai mare, astfel că nu prea se caută în România. Cu toate acestea, fermierii bio sunt optimişti şi spun că cererea de astfel de produse este în creştere şi la noi în ţară.

"Este o piaţă în creştere, dar înainte de orice este nevoie de procesare a produselor bio şi în România. Noi dorim să producem alimente biologice cu valoare integrală, după principiul calitate înainte de cantitate", afirmă Hani.

În schimb, producţia elveţienilor de plante medicinale bio se vinde în proporţie de 90 la sută în România.

Despre planurile de a-şi continua afacerile în ţara noastră, elveţienii spun că vor rămâne atâta timp cât vor fi primiţi de către români. Ei ar vrea să îşi extindă afacerea cu produse bio prin înfiinţarea de plantaţii de pomi fructiferi şi de vie.

În judeţul Arad, din 337.000 de hectare de teren arabil, 28.000 sunt deţinute cu acte de către străini. Italienii au cumpărat cel mai mult teren în judeţ, respectiv peste opt mii de hectare.

(Material de corespondentul MEDIAFAX Marian Buga, corespondenti@mediafax.ro)